Ce boli grave pot transmite ţânţarii, căpuşele şi muştele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cazurile de boli transmise de insecte nu sunt frecvente la noi în ţară, dar există totuşi. De aceea, este bine să ştii cum te pot îmbolnăvi înţepăturile şi ce simptome ar trebui să te îngrijoreze şi să te trimită la medic.

Înţepăturile de insecte sunt atât de frecvente, încât de cele mai multe ori nu sunt luate în seamă. Singurele situaţii când ne dau de gândit sunt atunci când locul înţepăturii se modifică într-un mod neobişnuit. Se întâmplă adesea chiar să apară alte tipuri de manifestări sistemice înainte să sesizăm că am fost înţepaţi. În multe cazuri, nici nu trebuie să ne îngrijorăm, dar există câteva insecte care ne compromit sănătatea şi după a căror înţepătură ar trebui să luăm măsuri speciale sau chiar să contactăm medicul.

Reacţiile alergice, frecvente

Atunci când ne înţeapă, cele mai multe insecte eliberează un venin. Acesta conţine o serie de proteine care determină apariţia unor reacţii alergice din partea organismului în cazul persoanelor cu astfel de predispoziţii. Indivizii sănătoşi nu manifestă mai mult de o umflătură, roşeaţă, mâncărime sau chiar durere la locul înţepăturii. Dacă zona este agresată prin scărpinare, leziunea se poate infecta, ceea ce poate duce la complicaţii. Cei care au cele mai multe probleme în situaţia în care sunt înţepaţi de albine, de furnici sau de păianjeni neveninoși sunt alergicii. Ei pot prezenta simptome de alergie, precum pete mărite, roşii, inflamate şi dureroase, sau pot intra chiar în şoc anafilactic.  Aceasta se manifestă prin respiraţie sacadată şi şuierătoare, pierderea cunoştinţei sau chiar prin deces în aproximativ 30 de minute dacă nu se iau măsuri de urgenţă (injecţii cu adrenalină).

De la ţânţari poţi lua paraziţi şi virusuri

Saliva ţânţarului, cea pe care ne-o injectează atunci când ne înţeapă, poate conţine parazitul Plasmodium, care dă malarie şi virusul febrei galbene, ambele frecvente în Africa, dar extrem de rare în România. De asemenea, ţânţarul ne poate transmite virusul West Nile, care a infectat şi a creat probleme populaţiei din America de Nord. Potrivit specialiştilor, ţânţarii purtători de virus West Nile au existat şi în România şi au făcut două victime anul trecut. Simptomele, care apar în doar 20% din cazuri, sunt: febră, dureri de cap, senzaţie de greaţă şi în unele situaţii se observă şi inflamarea ganglionilor limfatici. Oricare dintre aceste simptome ar trebui să ne trimită la medic, mai ales dacă apar după o înţepătură de ţânţar.

Căpuşele dau boala Lyme

În sezonul cald în ţara noastră există numeroase cazuri de infecţii cu bacteria Borrellia burgdorferi. Afecţiunea, numită boala Lyme, se manifestă prin înroşirea neobişnuită a zonei înţepăturii (se extinde de la locul leziunii în împrejurimi, pe o arie de 30 de centimetri) febră, stări de oboseală, frisoane şi prin durere de cap. Cu cât se intervine mai devreme cu tratamentul, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. În cazul în care nu sunt administrate antibioticele în mod corespunzător, se poate ajunge la borrelioză cronică, cu afectarea articulaţiilor, ochilor, inimii şi sistemului nervos. În luna iunie, dar şi în luna septembrie, se întâlnesc frecvent la noi în ţară şi cazuri de febră butonoasă, dată de bacteria Rickettsia conorii, care este transmisă tot de căpuşe. Aceasta are însă un simptom specific: apariţia unei pete negre, nedureroasă, la locul muşcăturii, care se aseamănă cu un furuncul. Este însoţită de manifestări precum dureri difuze de articulaţii şi de muşchi şi de febră înaltă.

Muştele aduc microbii pe picioare

Chiar dacă nu înţeapă, şi muştele sunt periculoase. Aceasta pentru că orice obiect sau aliment pe care se aşază poate fi contaminat cu Salmonella, Escherichia coli (E. coli) sau cu alţi microbi care dau toxiinfecţii alimentare, unele dintre ele severe.

Repelentele, o soluţie?

Ca să ne ferim de înţepături, suntem tentaţi să folosim sprayuri repelente. Acestea conţin DEET (N,N-dietil-meta-toluamidă), care, în cantităţi mari, s-a dovedit riscant pentru sănătate. Specialiştii ne sfătuiesc să analizăm eticheta acestui tip de produse şi să le folosim doar pe acelea care au DEET în proporţie de aproximativ 10%. În cazul copiilor, aceste soluţii ar trebui evitate. Studii recente au arătat chiar că ar trebui să nu folosim repelentele în combinaţie cu cremele de protecţie solară, deoarece acestea din urmă conţin substanţe care sporesc absorbţia în corp a DEET-ului.

Specialistul nostru

Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie

De departe cele mai periculoase insecte din România sunt ţânţarii, deoarece au un areal de răspândire foarte vast şi sunt întâlniţi aproape peste tot pe teritoriul ţării (mai ales acolo unde există şi bălţi, lacuri etc.). Bolile pe care le transmit sunt: filarioza limfatică, o boală extrem de periculoasă, cu simptomatologie de genul elefantiazisului, febră ridicată şi cu hemoragii, malaria, care se acompaniază cu febră ridicată, frisoane, vărsături explozive, cefalee şi cu dureri articulare, febra West-Nile şi encefalita virală, acompaniată de confuzie şi de halucinaţii. De asemenea, puricele poate fi purtătorul unor boli foarte serioase, precum tifosul, care se însoţeşte de febră ridicată şi de erupţie cutanată sau poate da o altă afecţiune redutabilă - pesta. Aceasta se manifestă prin febră ridicată, afectare a tegumentelor şi prin pneumonie. Alte afecţiuni transmise de insecte de pe alte continente sunt: boala somnului, sau leishmanioza cutanată.

Rareori

Ţânţarii pot transmite şi o infecţie parazitară, filarioză limfatică, în cazuri izolate. 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite