În ce condiţii ajung românii să se lase de fumat

Mai mult de un sfert din români sunt fumători, arată cele mai noi statistici. Totuşi, criza financiară şi numărul tot mai mare de decese cauzate de acest tip de dependenţă îi determină pe mulţi dintre ei să încerce să renunţe la viciu. Iată şi în ce măsură şi reuşesc.

Comparativ cu anul 2009, numărul fumătorilor de la noi din ţară a scăzut cu 2%, potrivit unui studiu realizat în luna martie a acestui an de Totem Communication. Iar acest lucru este pus atât pe seama educării populaţiei în privinţa efectelor negative ale fumatului asupra sănătăţii ca urmare a unor campanii naţionale antitutun, cât mai ales pe seama crizei financiare şi a scumpirii ţigărilor. „Până în anul 2004, numărul fumătorilor români a fost extrem de mare, mai ales din cauză că preţul ţigărilor era rezonabil, dar şi pentru că nu existau campanii de informare despre efectele fumatului. În prezent, viaţa de zi cu zi a demonstrat că, atunci când preţul a crescut, mai ales în condiţiile diminuării veniturilor, românii aleg în număr din ce în ce mai mare să renunţe la ţigări", spune Magda Ciobanu, medic specialist pneu­molog şi coordonatoarea Programului Naţional Antifumat.

Doar o persoană din o sută se lasă definitiv

Până în urmă cu câţiva ani, nu existau medicamente care să trateze dependenţa de ţigări. Însă, chiar şi acum, când astfel de tratamente sunt la dispoziţia tuturor, cei mai mulţi dintre fumători încearcă să se lase singuri. Iar studiile arată că, din 100 de oameni care încearcă să se lase de fumat singuri, doar unul reuşeşte să nu se reapuce după un an. Unul dintre ceilalţi 99 este Mariana Neacşu, care fumează de 24 de ani şi care a încercat de mai multe ori să renunţe la ţigări. „Perioada maximă de abstinenţă a fost de trei luni. Am încercat să renunţ prin autocontrol. Totuşi, de fiecare dată m-am reapucat, poate şi din cauza anturajului.

Până la urmă, la o şuetă, merge şi ţigara. Într-adevăr, fumatul este un viciu greu de controlat de unul singur", mărturiseşte Mariana. Psihologul Lena Rusti atrage atenţia asupra faptului că este cu atât mai dificil să renunţi la ţigări de unul singur atunci când priveşti fumatul ca pe un privilegiu. „Este ca şi cum ai încerca să iei fumătorului unul dintre puţinele lucruri pe care el le percepe ca fiind pozitive fără a-i da nimic în schimb", spune Lena Rusti.

Îmbolnăvirea celor din jur, un semnal de alarmă

La faptul că tot mai mulţi români au început să conştientizeze efectele fumatului asupra sănătăţii a contribuit şi introducerea pictogramelor pe pachetele de ţigări, mesajele transmise de acestea nelăsându-i indiferenţi pe unii dintre fumători. Totuşi, un impuls şi mai mare poate fi să vezi cum oameni dragi ţie suferă consecinţele dependenţei de nicotină. Astfel, Claudia Ştefănescu a decis să se lase de fumat după ce fratele ei mai mare a murit de cancer pulmonar. „Timp de 20 de ani, am fumat câte un pachet de ţigări pe zi. Însă după ce am avut decese şi boli grave de plămâni în familie, am ajuns să ştiu bine cât rău face fumatul. Mă tot gândeam că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. Am considerat că toate problemele pulmonare cu care se confruntau cei din familie şi cei din jurul meu erau un fel de avertismente, poate doar, doar o să înţeleg că trebuie să mă las", povesteşte Claudia.

Mariana nu a reuşit să stea mai mult de trei luni fără să fumeze

Ajutorul specializat creşte şansa de reuşită

Specialiştii spun că fumatul trebuie tratat ca orice alt tip de dependenţă. Astfel, dependenţa fizică se tratează cu ajutorul medicamentelor, iar cea psihică cu ajutorul unui psiholog. „Rolul acestora este de a ajuta fumătorul să treacă mai uşor peste perioada de sevraj nicotinic şi de a reduce riscul de recidivă", spune medicul Magda Ciobanu.

De aproximativ o lună, Claudia s-a înscris şi ea în programul „Stop fumat!" şi i-a fost uşor să scape de nevoia de tutun. „Acest program mă ajută foarte mult, pentru că nu am mai resimţit nevoia acută de a fuma, aşa cum mi se mai întâmpla când, din diverse motive, nu fumam. Asta nu înseamnă că mi-a dispărut nevoia de a fuma, simt când şi când pofta de o ţigară, doar că îmi este mai uşor să spun NU. Am fumat în primele zile câte o ţigară la serviciu, dar nu mai era ceea ce ştia creierul că trebuie să fie. Fumam şi mă întrebam oare de ce mi-am aprins ţigara. Fac un tratament cu un medicament care diminuează dorinţa de a fuma şi care atenuează simptomele generate de lipsa nicotinei din organism de câte două ori pe zi, timp de două luni", spune Claudia.

Cu ajutorul tratamentului, Claudia nu mai simte nevoia să fumeze

Gratuit, prin programul „Stop fumat!"

Persoanele care doresc să renunţe la tutun pot beneficia gratuit de medicamentele indicate pentru tratarea dependenţei de nicotină şi de consiliere psihologică prin programul „Stop fumat!". „În perioada 2007-2009, rata de succes a acestui program a fost în jur de 40 la sută, în condiţiile în care aproape o treime din fumători nu au urmat tratamentul corect şi complet", precizează Magda
Ciobanu. Pentru a vă înscrie în acest program, trebuie să vă programaţi sunând la numărul gratuit 0800.878.673 sau accesând site-ul www.stopfumat.eu.

Cele mai expuse dependenţei de tutun sunt persoanele încadrate în grupa de vârstă 25-34 de ani.

Îngrijorător: În România, fumatul face anual peste 30.000 de victime.