Ficat uman, creat în laborator

Cercetătorii americani au reuşit să producă din celule stem un ficat artificial în miniatură. Această realizare creşte şansele de supravieţuire ale celor care aşteaptă chiar şi ani de-a rândul un donator compatibil.

La ora actuală, în afară de costurile financiare ridicate pe care le presupune un transplant de ficat, mai există şi o serie de ­alte probleme. Mai exact, în general, ficatul nu poate fi prelevat de la un donator viu, deoarece, potrivit specialiştilor, o persoană nu poate supravieţui cu mai puţin de 60 la sută din volumul total al ficatului sănătos.

Astfel, de obicei, donatorul este o persoană decedată al cărei ficat a fost menţinut viu în mod artificial. Există şi varianta grefelor parţiale, care constau în prelevarea unui fragment de ficat de la un donator viu. Însă în continuare se pune şi problema găsirii unui donator compatibil. În plus, după transplant, persoana în cauză trebuie să urmeze un tratament medicamentos puternic, care practic blochează imunitatea organismului pentru a nu respinge organul.

În aceste condiţii, există un risc crescut ca terapia foarte agresivă să redeclanşeze boala iniţială şi să se ajungă din nou în situaţia de a fi nevoie de un transplant. Iată de ce, în ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru a găsi o metodă prin care transplantul hepatic să fie mai sigur, mai uşor de făcut şi să aibă costuri mai reduse.

Ţesut hepatic din celule stem

Un pas important în acest sens a fost făcut de cercetătorii de la Centrul Medical Baptist al Universităţii „Wake Forest" din SUA, care au produs un ficat uman în miniatură, folosind celule stem umane. Pentru a crea „carcasa" ficatului, specialiştii au prelevat un ficat de la un cadavru şi, cu ajutorul unei proceduri numită decelularizare, au îndepărtat întreaga materie celulară de pe suprafaţa acestuia.

Colagenul şi vasele de sânge rămase au fost folosite pentru a servi drept suport pentru noul ţesut hepatic produs. După aceea, cercetătorii au introdus celule stem sub forma unor celule endoteliale şi celule hepatice imature în vasele naturale ale ficatului. Întreaga structură a fost menţinută timp de o săptămână într-un bioreactor, un aparat care imită mediul organismului uman, fiind alimentat cu oxigen şi cu nutrienţi. Rezultatul a fost că celulele au început să creeze ţesut hepatic uman perfect funcţional.

Funcţionează ca un organ natural

Potrivit cercetătorilor, organul creat în laborator imită fidel ficatul uman. Cu toate acestea, ficatul pe care aceştia au reuşit să-l producă este o versiune la scară mică a ficatului uman, cu un volum de circa 30 la sută din dimensiunea acestuia. Totuşi, specialiştii spun că acesta este doar începutul, deoarece intenţionează să creeze un ficat cu dimensiuni normale, care să poată fi folosit pentru transplant.

Acest lucru ar putea salva vieţile a mii de persoane din întreaga lume, care în prezent au nevoie de o astfel de procedură şi nu găsesc donatori. În plus, ficatul artificial ar putea fi folosit şi pentru a testa noi medicamente, fiind de un real folos în studiile clinice care se fac de obicei pe subiecţi umani.

S-a încercat şi cu ţesuturi animale

Nu demult, o altă echipă de cercetători americani a creat un ficat artificial folosind celule hepatice de la un animal. Ei au prelevat celule sănătoase (hepatocite) din ficatul unui şoarece şi le-au introdus în structura unui ficat căruia i s-au păstrat colagenul şi vasele sangvine. După ce a fost menţinut timp de zece zile în condiţii de laborator, organul a fost transplantat la un şoarece. Specialiştii spun că este posibil ca în 5-10 ani, pe măsură ce tehnologia evoluează, să se poată reproduce în acelaşi fel şi ficatul uman.

Specialistul nostru
Prof. dr. Mircea Diculescu
medic primar
gastroenterologie
şi medicinã internã
Institutul Clinic „Fundeni"

Transplantul de ficat este o procedură care salvează la oră actuală mii de vieţi. În prezent, încercăm să depăşim impedimentele găsirii unui donator compatibil şi riscul de respingere a organului transplantat creând în culturi de celule „crescătorii" de celule ale propriului ficat. Condiţiile sunt extrem de delicate. Aceste celule nu trebuie să fie infectate cu virusul care eventual a provocat hepatita şi apoi ciroza.

Ele trebuie să fie „valide" genetic, trebuie să fie viabile şi trebuie să se poată reproduce. Nu în ultimul rând, ele trebuie să respecte o organizare în cordoane şi lobuli care să colaboreze între ele şi să elimine prin ducte biliare şi vene suprahepatice substanţele inutile sau necesare digestiei, ­re­spectiv substanţele nutritive sintetizate de ficat. Cercetările realizate în ultimii ani ne-au adus tot mai aproape de aceste deziderate şi probabil în 10-20 de ani vom avea la dispoziţie o metodă de a ne crea propriul ficat sănătos.

Statistică

În România, se fac anual aproximativ 50 de transplanturi de ficat.