Diabetul este parţial o consecinţă a evoluţiei

Nu doar fast-foodul este vinovat pentru numărul atât de mare de diabetici din ultimii ani. Se pare că, la un moment dat în evoluţia omenirii, am suferit o serie de modificări genetice care ne-au crescut predispoziţia pentru această maladie, spune o teorie lansată recent. 

Niciodată în istoria omenirii diabetul nu a făcut mai multe victime ca în prezent. Până de curând, specialiştii puneau fenomenul pe seama alimentaţiei moderne, bogată în alimente rafinate şi hipercalorice, care produc creşteri şi scăderi bruşte ale glicemiei, favorizând rezistenţa la insulină. Noile cercetări susţin însă că, dincolo de modul în care ne hrănim, există şi un factor genetic ce creşte predispoziţia pentru această maladie a epocii moderne.

Cu câteva mii de ani în urmă, când omenirea a trecut de la statutul de vânător-culegător la cel de agricultor, ADN-ul a suferit câteva modificări ce joacă un rol-cheie în mecanismul de declanşare a diabetului. Aşadar, tot alimentaţia a fost cea care ne-a „înzestrat" cu această boală, dar cu mult mai mult timp în urmă decât se credea.

Eurasia, purtătoare de variaţii genetice

Cercetătorii Universităţii „Texas A&M" din SUA, împreună cu cei de la Spitalul Memorial „Chang Gung" din Taiwan, au analizat genetic populaţii din 207 regiuni ale Globului. În urma studiului, specialiştii au observat că genele care controlează un hormon numit GIP au suferit mutaţii la anumite populaţii din cele analizate. GIP stimulează secreţia insulinei după masă. Noile variante ale acestor gene determină o scădere a secreţiei de insulină, crescând riscul de diabet. Ele au fost descoperite la aproximativ 50 la sută din locuitorii Europei şi Asiei, unde incidenţa diabetului este mai ridicată, şi la numai 5 la sută din populaţia Africii, continent mult mai puţin afectat de diabet.

Mutaţiile ar fi apărut, potrivit studiilor, cu aproximativ 8.100 de ani în urmă, după trecerea de la preocupări de vânători-culegători la preocupări agricole. Atunci, populaţiile din Eurasia s-au confruntat mai des cu perioade de foamete, ca, de exemplu, între recolte sau în anii în care acestea erau compromise. Modificările genetice ar fi putut ajuta organismul uman să menţină în limite rezonabile nivelul glicemiei, iar prin acest mecanism oamenii au putut supravieţui perioadelor mai puţin îmbelşugate. Prin urmare, aceasta a fost metoda prin care organismul a reuşit să se adapteze crizelor alimentare.

A facilitat perpetuarea speciei

Pentru a demonstra legătura dintre mutaţiile descoperite şi dia­bet, cercetătorii au investigat o populaţie la care modificările metabolice sunt semnificative: femeile însărcinate. Purtătoarele genelor noi au un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta diabet gestaţional (caracterizat printr-o valoare mare a glicemiei). Procentul de risc în rândul lor a fost de 48,3 la sută, faţă de 20,9 la sută, cât s-a înregistrat în rândul gravidelor ce purtau genele ancestrale. „Noile variante genetice şi, consecutiv, nivelul ridicat al glicemiei, ar fi putut ajuta în trecut femeile să menţină sarcinile în perioadele de foamete ce apar inevitabil în societăţile bazate pe agricultură. Acum, când mâncarea este suficientă, genele noi se fac vinovate de diabet şi de obezitate", spune dr. Sheau Yu Hsu, coordonatorul studiului.

Testare genetică pentru gravide

Descoperirea modificărilor genetice care favorizează diabetul nu este deloc lipsită de importanţă. Cercetătorii speră ca, prin analizarea genelor care controlează sinteza hormonului GIP, gravidele să poată afla dacă sunt predispuse la diabet gestaţional înainte ca nivelul glicemiei să crească. Testarea ar fi indicată îndeosebi europenilor şi asiaticilor, întrucât peste 50 la sută din ei deţin genele modificate.

Specialistul nostru

Dr. Nicoleta Mihaela Mîndrescu
medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

GIP (acronim pentru „gastric inhibitory polipeptide" - polipeptidă inhibitoare gastrică) este un tip de hormon secretat în tractul gastrointestinal, care stimulează secreţia de insulină. De-a lungul evoluţiei omenirii, ca urmare a modificării obiceiurilor alimentare, au apărut mutaţii la nivelul genelor ce codifică sinteza acestui hormon. Ele au dus la alterări ale secreţiei de insulină, cu implicaţii asupra creşterii alarmante a frecvenţei diabetului.

Această moştenire genetică nu poate fi modificată, dar ne putem influenţa stilul de viaţă astfel încât să contracarăm riscul de a dezvolta dia­bet. Menţinerea unei greutăţi normale, controlul grăsimilor sangvine şi adoptarea unei alimentaţii sănătoase, cu mese dese şi mici, fără excese de glucide şi de lipide, pot diminua semnificativ incidenţa diabetului sau pot întârzia momentul declanşării bolii.

Alarmant

La nivel mondial, 285 de milioane de oameni suferă de diabet.