De ce apar stările de leşin

Pentru a evita leşinul, o soluţie este să te aşezi pe un scaun atunci când apar semne precum ameţeli sau transpiraţii reci

Cauze dintre cele mai diverse pot determina pierderea temporară a cunoştinţei. Şi, chiar dacă uneori este determinat doar de un dezechilibru pasager, leşinul reprezintă un semnal al organismului că ceva nu este în regulă şi impune un consult medical.Leşinul apare cel mai adesea din cauza unor carenţe nutriţionale, a deshidratării şi a hipoglicemiei.

Slaba oxigenare a creierului prin scăderea fluxului sangvin este ceea ce provoacă leşinul, o problemă caracterizată prin pierderea cunoştinţei pentru câteva momente. Această stare este destul de frecvent întâlnită, potrivit specialiştilor. Astfel, circa 33% din populaţie leşină cel puţin o dată în decursul vieţii. În general, leşinul este precedat de anumite semne precum o stare generală de rău, ameţeli, transpiraţii reci, vedere înceţoşată şi ţiuit în urechi.

Adesea, o astfel de problemă apare atunci când este caniculă, din cauza deshidratării, în urma unor emoţii puternice, pe fondul oboselii accentuate sau durerilor de cap persistente, atunci când se recoltează sânge pentru analize, dacă stăm prea mult într-o cameră neaerisită sau în cazul femeilor însărcinate. De cele mai multe ori, ne revenim în câteva momente, alteori însă, mai ales dacă se întâmplă în mod repetat, leşinul este o urgenţă medicală, deoarece poate fi semnul unor afecţiuni severe.

Hipoglicemia, o posibilă cauză

Atunci când concentraţia de glucoză din sânge scade brusc sub nivelul normal poate apărea starea de leşin. Iar acest lucru se poate întâmpla nu doar în cazul persoanelor care suferă de diabet, ci şi în cazul celor care nu au mâncat o perioadă mai lungă de timp. De altfel, leşinul apare cel mai adesea din cauza unor modificări ale compoziţiei sângelui, ca o consecinţă a carenţelor nutriţio­nale. În plus, pierderea temporară a conştienţei este şi o consecinţă a consumului de alcool în exces sau a efortului fizic intens şi prelungit, cu eliminarea mineralelor prin transpiraţie.

Pentru remineralizare, este indicat să bei apă care să conţină săruri minerale precum calciu, magneziu, sodiu şi potasiu şi să mănânci fructe şi legume. Totuşi, cel mai grav este atunci când starea de leşin apare la diabeticii insulinodependenţi, deoarece acest lucru poate înseamna că doza de insulină administrată a fost mai mare decât era necesar şi există riscul instalării comei hipoglicemice. Într-o astfel de situaţie este indicat ca diabeticul să primească imediat ajutor specializat.

Apare şi în condiţiile unui atac de panică

Atacul de panică apare brusc şi durează între câteva secunde şi câteva minute, iar în timpul unui astfel de atac poate apărea şi leşinul. Mai mult decât atât, pierderea cunoştinţei poate apărea şi în contextul unor emoţii foarte mari, în caz de depresie sau de anxietate. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că emoţiile puternice favorizează secreţia de adrenalină şi de cortizol (hormoni de stres) în organism, ceea ce face ca o parte din sângele necesar zonei din creier responsabilă cu reacţiile controlate şi cu logica să fie direcţionat către regiunea care răspunde de instincte şi de reflexe. Iar acest lucru duce la scăderea temporară a presiunii sângelui din vasele periferice, la un deficit de oxigenare cerebrală şi la apariţia leşinului.

Poate fi semnul unor probleme cardiace

Uneori, în caz de atac de cord, pe lângă simptome precum dureri în piept, puls neregulat, tulburări de vedere şi stări de confuzie, poate apărea şi leşinul. Există însă şi situaţii când pierderea cunoştinţei nu este asociată cu alte simptome. Specialiştii numesc această stare sincopă. Ea poate apărea în caz de tulburări de ritm cardiac sau în caz de accident ischemic tranzitoriu, ambele afecţiuni fiind asociate cu o slabă irigare a creierului.

Ce măsuri trebuie să iei

Specialiştii spun că o metodă de a evita leşinul este ca, atunci când apar primele simptome, să încerci să te întinzi în pat, iar dacă nu poţi face acest lucru, să te aşezi pe un scaun şi să te apleci, punând capul între genunchi. Acest lucru favorizează oxigenarea creierului. Apoi, aşteaptă câteva minute până când te simţi puţin mai bine. Atunci când încerci să te ridici, nu folosi mişcări bruşte. De asemenea, ţine cont de faptul că nu trebuie să mai amâni vizita la medic în cazul în care starea de leşin apare mai des de o dată pe lună sau durează mai mult de câteva secunde până la recăpătarea cunoştinţei.

Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă în fiziokinetoterapie

Printre cele mai frecvente cauze care duc la apariţia stărilor de leşin se numără bolile tiroidiene, în special hipotiroidia, dar şi cele paratiroidiene, adică afecţiunile care intervin în metabolismul calciului precum tetania sau spasmofilia. De asemenea, leşinul poate apărea şi pe fondul unor aritmii cardiace grave de tipul fibrilaţiei atria­le ori flutterului atrial, dar şi fibrilaţiilor ventriculare, acestea fiind probleme mult mai grave care pot duce la deces.

Alte afecţiuni care pot duce la pierderea temporară a cunoştinţei sunt şi anemiile, epilepsia (cea mai comună cauză neurologică de leşin), hipoglicemia, crizele hipertensive şi, rareori, atacul de panică. În plus, stările de leşin pot apărea şi în cazul unui accident vascular cerebral, al şocului hipovolemic, care apare în urma deshidratării masive, în cazul şocului septic sau al celui anafilactic. Este important să ştim că leşinul este un simptom şi că trebuie să prevenim apariţia lui prin tratarea bolii de bază, a cauzei.

Atenţie: Dacă se întâmplă în mod repetat, leşinul reprezintă o urgenţă medicală.