Cum trec peste iarnă persoanele cu alergie la frig

Temperaturile scăzute ne dau de furcă tuturor, însă pentru o persoană cu alergie la frig, zilele geroase sunt un adevărat coşmar. De altfel, simpla atingere a unui obiect rece poate declanşa o reacţie alergică severă în orice anotimp. Însă, cu atât mai mult, viaţa este o încercare continuă  pentru persoanele cu o astfel de problemă în lunile lungi de iarnă. Tratamentul alergiei la frig constă în administrarea de antihi

Între unu şi trei la sută din totalul persoanelor diagnosticate cu alergii suferă de urticarie la frig. Boala se declanşează în momentul contactului cu un stimul rece şi se manifestă prin mâncărimi, prin înroşirea şi prin umflarea pielii, în cazurile severe ajungându-se până la şoc anafilactic. „De obicei, simptomele urticariei la frig apar pe zonele expuse, iar intensitatea lor creşte după reîncălzirea zonei. În unele cazuri pot apărea erupţii urticariene extinse, dureri articulare, frisoane, putându-se ajunge până la deces", spune medicul alergolog Camelia Berghea de la Spitalul „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Citiţi şi:

Vârstnicii se îmbolnăvesc mai uşor în sezonul rece

Se poate declanşa brusc

Potrivit specialiştilor, alergia la frig se poate declanşa la orice vârstă şi apare de obicei spontan, în zilele geroase de iarnă. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Mariei B., în vârstă de 26 de ani, care a descoperit că are alergie la frig abia în iarna anului 2008, atunci când temperaturile au scăzut sub -15 grade Celsius.

„Primele semne ale alergiei au fost uşoare mâncărimi la nivelul pielii, în special pe mâini şi pe picioare. Însă în scurt timp am ajuns să fac adevărate maratoane de scărpinat, mâncărimile extinzându-se şi la nivelul feţei, gâtului, abdomenului şi al spatelui. Practic, mă mânca absolut tot corpul. Iniţial am crezut că am făcut o boală de piele, însă nu apăruseră niciun fel de bubiţe. Abia după două zile am observat că starea se agravează în momentul în care ies din casă. Am fost la doctor şi, după un set de analize, s-a stabilit că am alergie la frig", povesteşte Maria. Din fericire, cazul Mariei nu este foarte grav, însă ea nu poate ieşi iarna din casă dacă nu se îmbracă foarte gros. Maria îşi acoperă pe cât posibil atât mâinile, cât şi faţa, având grijă ca aproape nicio părticică de piele să nu fie expusă frigului.

A leşinat când a prins-o ploaia

Reacţiile declanşate de alergia la frig pot apărea nu doar atunci când o persoană este expusă propriu-zis la temperaturi scăzute, ci şi atunci când atinge obiecte reci, când consumă alimente reci ori dacă are contact cu apă a cărei temperatură este mai scăzută decât cea a corpului. „Scufundarea totală în apă mai rece decât temperatura corpului poate duce la scăderea severă a tensiunii arteriale şi chiar la deces", explică medicul Camelia Berghea.

În urmă cu 10 ani, P. M. a leşinat după ce a prins-o o ploaie de toamnă şi a ajuns la Urgenţă. În cazul ei, alergia la frig se manifestă ori de câte ori atinge ceva rece, iar dacă bea apă rece i se inflamează esofagul şi nu mai poate respira. „Toată familia ştie că la noi în casă nu se deschide fereastra sau frigiderul dacă sunt eu în încăpere. Nu avem niciodată nimic în congelator, pentru că nu aş putea să scot alimentele de acolo. Nu am mai mâncat îngheţată de şase ani, mi-e frică să beau apă de la robinet, iar de băuturi la restaurant nici nu se pune problema, pentru că nu ştiu dacă nu cumva au fost ţinute la frigider. Mă feresc de ploile reci şi nu fac duşuri de frică să nu se schimbe temperatura apei, ci doar baie în cadă", mărturiseşte P. M., în vârstă de 65 de ani.

Antihistaminice, de la debutul sezonului rece

În general, tratamentul alergiei la frig constă în administrarea de antihistaminice, uneori în combinaţie cu alte medicamente, în funcţie de afecţiunile asociate. De câţiva ani, P. M. începe tratamentul antialergic chiar de la debutul sezonului rece, iar dacă afară este foarte frig, ia şi Prednison. „Din păcate, chiar şi aşa am ajuns de urgenţă la medic de câteva ori, pentru că nu pot întotdeauna să prevăd atingerea unui obiect rece sau dacă într-o încăpere este pornit aerul condiţionat ori este deschis frigiderul", povesteşte P. M.

Se poate confunda cu o afecţiune dermatologică

Nu de puţine ori se întâmplă ca, în momentul declanşării alergiei la frig, persoanele în cauză să confunde simptomele cu cele ale unei boli de piele. De aceea, în general, se adresează mai întâi medicului dermatolog. Pentru a stabili diagnosticul, cea mai simplă metodă este testul cu gheaţă. „Se pune un cub de gheaţă pe antebraţ, se menţine astfel timp de câteva minute, după care se îndepărtează. Dacă în locul respectiv a apărut o umflătură de culoare roşie, care doare şi dacă apar mâncărimi, se poate spune că este vorba despre alergie la frig", spune medicul dermatolog Anca Zbranca de la Clinica Roderma din Iaşi.

Dificil de prevenit

Cauzele apariţiei alergiei la frig nu sunt foarte clare. Afecţiunea poate apărea fără un factor declanşator evident, se poate moşteni genetic sau poate fi asociată cu unele boli, precum infecţiile cu mycoplasme, mononucleoza infecţioasă, afecţiunile autoimune, tulburările tiroidiene sau unele probleme hematologice. De aceea, alergia la frig este dificil de prevenit, iar tot ce pot face persoanele afectate este să evite factorii favorizanţi.