Cum este viaţa cu o inimă nouă

Din 1999 şi până în prezent, la centrul din Târgu Mureş s-au efectuat 40 de transplanturi cardiace

Între listele de aşteptare pentru un transplant de cord şi şansa la o viaţă normală după o astfel de intervenţie poate fi un drum scurt. Sau dimpotrivă. În ţara noastră, există două centre acreditate de stat unde se poate face transplant cardiac.

Transplantul de inimă implică mai multe etape, începând cu găsirea donatorului şi prelevarea inimii acestuia şi terminând cu intervenţia propriu-zisă. Donatorul este o persoană aflată în moarte cerebrală, iar pentru a i se preleva inima este nevoie de acordul rudelor sale.

„Acordul trebuie obţinut de la rudele de gradul I ale persoanei sau, în absenţa acestora, de la cea mai apropiată rudă", explică medicul Dan Luscalov, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

Este nevoie de o foarte bună coordonare, ce implică prelevarea inimii şi transportul acesteia cât mai urgent la centrul unde se efectuează transplantul. Medicul Dan Luscalov spune că durata dintre prelevarea inimii şi transplant nu trebuie să fie mai mare de şase ore.

În ţara noastră, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Transplant au acreditat două centre unde se poate face transplant de cord: Spitalul de Urgenţă „Floreasca" din Bucureşti (secţia de Chirurgie Cardiacă) şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

În România, sunt subvenţionate de stat atât transplantul propriu-zis, cât şi tratamentul cu unele medicamente care trebuie administrate tot restul vieţii după această operaţie.

Când este necesar transplantul

După transplant, Cristina se poate bucura de viaţă ca orice adolescent

Transplantul de cord este singura soluţie atunci când inima nu mai funcţionează corect, existând, din această cauză, risc de deces.
„Pacienţii cu boli cardiace cu evoluţie terminală, peste posibilităţile de tratament medicochirurgical clasic beneficiază de acest procedeu de înlocuire a inimii. Printre acestea, sunt boli cardiace congenitale complexe, boli ale valvelor cardiace, boli coronariene, tumori cardiace, tulburări grave de ritm cardiac, dar mai ales cardiomiopatii de diverse origini", afirmă prof. dr. Radu Deac, şeful secţiei clinice Chirurgie Cardiovasculară I Adulţi la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

În cazul Cristinei B., o adolescentă de 15 ani din Sibiu, aflată din anul 2006 în evidenţa centrului din Târgu Mureş cu diagnosticul de cardiomiopatie dilatativă idiopatică, transplantul de inimă era singura şansă de a trăi. În 2008, ea a fost trecută pe lista de aşteptare, iar din 2009, cazul ei a fost considerat o urgenţă medicală.

La începutul acestui an, Cristina a suferit o serie de complicaţii, printre care un atac cerebral şi o infecţie pulmonară, starea ei înrăutăţindu-se de la o zi la alta. În acest timp, colegii de şcoală şi familia Cristinei au încercat să strângă bani pentru un eventual transplant în străinătate.

Adolescenta a intrat în comă şi doar un miracol o mai putea salva. Minune care s-a produs la începutul lunii martie a acestui an, când a primit o inimă nouă. Intervenţia a fost făcută la centrul din Târgu Mureş, de o echipă condusă de medicul Radu Deac.

Tratamentul de «acceptare», toată viaţa

Călin a primit o inimă nouă în anul 2002

După transplant, este nevoie de o monitorizare atentă, mai ales în primul an. Imediat după operaţie există riscul apariţiei unor complicaţii, precum insuficienta funcţionare a inimii transplantate, probleme la nivelul altor organe (rinichi, ficat, plămâni), infecţii sau respingerea organului primit. A

ceste complicaţii pot fi prevenite şi corectate, spune medicul Radu Deac. După transplant, este nevoie de tratament medicamentos imunosupresiv, pentru a combate mijloacele de apărare ale organismului, care au tendinţa să respingă inima primită.

Acest tratament îl va face toată viaţa şi Călin Mihai Teodor (42 de ani), din Câmpina, care a primit o inimă nouă în anul 2002. Primele probleme cu inima le-a avut în 1995, când lucra în Poliţie. În 2000 a fost diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă idiopatică, iar în 2002 a fost supus unei intervenţii în urma căreia a primit o inimă nouă.

Transplantul a fost făcut la spitalul Floreasca, de medicul Şerban Brădişteanu. Conform protocolului, Călin nu ştie numele donatorului. „Aş dori să o pot strânge în braţe pe mama donatorului,  să-i aşez capul la pieptul meu şi să-i spun: «Ce se aude acolo că ticăie este de la copilul dumneavoastră! Mulţumesc, mamă!»", mărturiseşte Călin.

În aşteptare, pe o listă

Cei care au nevoie de transplant cardiac sunt incluşi pe o listă de aşteptare. Aceasta este însă în continuă schimbare, pentru că unii dintre pacienţi mor din cauza gravităţii bolii cardiace şi în lipsa unui donator compatibil.

La Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş sunt în evidenţă pe lista de aşteptare 30 de pacienţi. „În prezent, la spitalul Floreasca sunt 48 de persoane pe lista de aşteptare pentru transplant de cord", afirmă Şerban Brădişteanu, medic primar chirurgie cardiovasculară la acest spital.

Frecvenţă

La centrul de la Târgu Mureş se fac cinci-şapte transplanturi cardiace pe an.