Chirurgie cardiacă de ultimă generaţie

În ultimii ani, chirurgia cardiacă a trecut de la operaţiile pe cord deschis, cu mai multe complicaţii, la intervenţii considerate până nu demult de domeniul fantasticului: repararea inimii cu ajutorul roboţilor.

Intervenţiile clasice pe cord, care presupun deschiderea toracelui, au un risc crescut de insucces medical, din cauza complicaţiilor care apar postoperator. Potrivit specialiştilor, aceste operaţii favorizează instalarea infecţiilor, oricât de sigure ar fi manevrele şi oricât de riguroasă ar fi îngrijirea postoperatorie a pacientului.

În plus, organismul resimte o astfel de intervenţie de amploare ca pe o agresiune şi reacţionează ca atare. Astfel, după o operaţie pe cord deschis se înregistrează în organism un răspuns inflamator (sindromul de răspuns inflamator).

Tăieturile mari favorizează infecţiile

Operaţiile monitorizate video sunt mai precise

Odată instalat acest sindrom, este foarte probabil să apară infecţiile, iar sistemul imunitar declanşează un atac organizat împotriva tuturor organelor vitale: inimă, creier, rinichi, tub digestiv. În cazurile grave, poate surveni moartea.

 De aceea, chirurgii au creat noi metode de tratament, cu un grad de precizie mai mare, astfel încât să nu fie nevoie de tăieturi mari.

Operaţii cu  roboţi  da Vinci

Una dintre aceste metode, folosite la noi în ţară, este chirurgia robotică. Aceasta constă în utilizarea unor braţe robotizate, controlate de la distanţă de chirurg.

Sistemele robotice, cum este da Vinci, folosit în ţara noastră, sunt dotate cu camere video, care-i permit chirurgului să vadă tot ce se întâmplă în interiorul pacientului şi să manevreze cu cea mai mare precizie braţele dispozitivului. 

Intervenţiile realizate cu ajutorul roboţilor costă în jur de 3.000 de euro.

Celulele stem  repară inima după infarct

O altă tehnică de ultimă generaţie, care tratează muşchiul cardiac după un infarct, este transplantul de celule stem prin injectare intracoronariană. Potrivit specialiştilor, transplantul de celule stem are rezultate mai bune decât by-passul coronarian deoarece, pe lângă refacerea circulaţiei, şterge şi urmele lăsate de infarct.

Este de preferat transplantul de celule stem embrionare celui cu celule adulte, deoarece acesta din urmă are o rată de succes mai mică.

Specialistul nostru

Dr. Alexandrina Tatu
medic primar cardiologie MedLife, Bucureşti

Pe plan mondial, în chirurgia cardiacă s-au realizat progrese deosebite, atât în domeniul patologiei valvulare, cât şi al celei coronariene. Unul dintre aceste progrese este apariţia chirurgiei robotice, care se adresează însă doar anumitor tipuri de intervenţii (by-passul arterei descendente anterioare, închiderea defectului septal interatrial, implantarea pacemaker-elor epicardice).

De ultimă oră este şi implantarea de celule stem (în contextul operaţiilor de by-pass), cu rol în refacerea funcţiei inimii la pacienţii cu infarct de miocard. O altă intervenţie spectaculoasă (la graniţa dintre cardiologia intervenţională şi chirurgia cardiacă) se adresează pacienţilor cu stenoză aortică şi constă în implantarea protezelor valvulare aortice transfemural sau prin chirurgie minim invazivă (fără a se efectua sternotomie sau circulaţie extracorporeală).

Incizii mai mici

Datorită mobilităţii extraordinare a braţelor roboţilor da Vinci, inciziile sunt cu mult mai mici decât în cazul intervenţiilor clasice, când tăieturile pot ajunge până la 25 cm.

Pentru că tăieturile sunt mici, şi răspunsul inflamator al organismului este redus, iar riscurile de complicaţii sunt minime. În plus, perioada de recuperare este mai scurtă. Chirurgia robotică poate fi utilizată în afecţiuni ale coronarelor, în boli valvulare sau congenitale. 

În România
Sistemul da Vinci este utilizat la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi la Institutul Clinic Fundeni.