Ce trebuie să ştii despre dentiţia copiilor

Îngrijirea dinţilor copiilor este, până la vârsta preşcolară, o responsabilitate a părinţilor. Iată cum se pun bazele unei danturi sănătoase.

Primii dinţi, numiţi „de lapte", apar la aproximativ şase luni de viaţă şi sunt anunţaţi de o serie de simptome, precum durerea şi umflarea gingiilor. În unele cazuri, pot apărea şi febra, lipsa apetitului şi tulburările de somn. Pentru a calma gingiile în locurile în care vor erupe dinţii de lapte, se recomandă aplicarea de geluri şi de creme speciale, ce atenuează durerea. În plus, copilul poate fi ajutat cu jucării speciale, din materiale cauciucate moi, pe care să le roadă pentru a atenua disconfortul resimţit la nivelul gingiilor.

Unii specialişti susţin că igiena bucală a copiilor ar trebui să înceapă chiar înainte de erupţia primilor dinţi. Mai exact, gingiile copilului ar trebui masate cu degetul înfăşurat într-un tifon curat îmbibat în apă călduţă. Se recomandă mişcările circulare, uşoare. Acest masaj curăţă gingiile de resturi alimentare şi stimulează mugurii dentari să se dezvolte. În acelaşi timp, curăţarea gingiilor îi obişnuieşte pe copii cu rutina presupusă de igiena orală.

«Caria de biberon», primul pericol

Acest tip de carii pot apărea încă de la vârsta de doi ani. Cel mai frecvent, caria de biberon se formează din cauza lichidelor îndulcite precum ceaiurile, sucurile şi laptele praf cu care sunt hrăniţi cei mici. Iar riscul creşte dacă sugarii adorm cu biberonul în gură sau dacă sunt obişnuiţi să folosească în permanenţă o suzetă. Caria de biberon progresează rapid de la o pată albă pe dinte, semn al demineralizării smalţului, la o afectare mai profundă. Dacă nu se intervine din vreme, cariile pot distruge complet coroanele dentare, cu consecinţe imediate, dar şi pe termen lung. Din cauza durerii, copilul poate refuza mâncarea şi poate avea probleme digestive, iar arcadele dentare nu se dezvoltă suficient. Mai mult, şi dantura permanentă poate avea de suferit, iar dinţii pot creşte unii peste alţii, fiindcă oasele maxilare nu sunt suficient dezvoltate.

Până la 12 ani, fără aţă dentară

Specialiştii recomandă ca, până la vârsta de 8 ani, periajul dinţilor să fie făcut de către părinţi. Numeroase studii au arătat că preşcolarii nu reuşesc să se perieze corect, deşi trebuie învăţaţi şi lăsaţi să facă acest lucru în joacă. Pastele de dinţi trebuie să fie speciale pentru copii (cu un conţinut mai mic de fluor), iar periile trebuie să fie adecvate vârstei şi suficient de moi pentru a nu leza gingiile. Perierea trebuie să se facă după aceleaşi reguli ca la adulţi. Singura deosebire este că aţa dentară nu se foloseşte înainte de apariţia dentiţiei permanente,nici măcar manipulată de către părinţi, fiindcă este posibilă lezarea gingiilor.

Sigilarea, metodă preventivă

O modalitate de prevenţie a cariilor dentare constă în sigilarea dentară. Această procedură previne cu până la 80% cariile dentare şi se poate face imediat ce a apărut dentiţia permanentă a copiilor. Concret, metoda presupune acoperirea şanţurilor dentare cu o substanţă pe bază de răşină care înveleşte dinţii şi care eliberează încontinuu ioni de fluor, protejând de acţiunea acidă a bacteriilor din gură.Sigilările dentare au o valabilitate de aproximativ doi ani, după
care procedura trebuie repetată. Se pot face sigilări dentare doar pe dinţii care nu sunt afectaţi de carii.

Aparate dentare, chiar şi înainte de dinţii permanenţi

Atunci când dinţii permanenţi cresc spaţiaţi sau înghesuiţi, aparatele dentare pot remedia situaţia. Dar există şi cazuri în care ele pot fi recomandate înainte de erupţia danturii permanente. Este vorba despre cazurile în care maxilarele sunt mici, iar medicul ortodont estimează că dinţii permanenţi nu vor avea suficient loc pe arcadă. De aceea, aparatul se fixează din timp, pentru a mări arcadele.

Specialistul nostru

Dr. Viviana Bănulescu
medic primar pedodont

Este important ca micuţii să deprindă regulile unei igiene orale corecte de la vârste foarte fragede. De aceea, copiii trebuie să înveţe încă de mici să-şi spele dinţii în joacă. Dar studiile au demonstrat că, până la vârsta de 8 ani, copiii nu au suficientă îndemânare încât să se spele corect şi trebuie să fie ajutaţi de părinţi. Îngrijirea dinţilor de lapte este foarte importantă, fiindcă de sănătatea lor depinde aspectul viitorilor dinţi permanenţi. Mai mult, în unele cazuri, mugurii dinţilor permanenţi pot lipsi, iar dinţii de lapte pot reprezenta dantura pe care copilul o va avea toată viaţa. În astfel de cazuri, care se pot diagnostica prin radiografii dentare, trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a proteja dinţii de carii.

Ştiaţi că...în unele situaţii, dinţii de lapte nu cad, ci se transformă în dinţi permanenţi?