Ce infecţii sexuale pot duce la infertilitate

Direct sau indirect, majoritatea bolilor cu transmitere sexuală îngreunează capacitatea de a concepe.

O pătrime din cuplurile infertile şi-au pierdut capacitatea de a aduce pe lume copii din cauza infecţiilor sexuale (Chlamydia, gonoree, herpes, sifilis etc.). Această proporţie enunţată de medici este cu atât mai îngrijorătoare în contextul în care estimările Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (European Centre for Disease Control and Prevention - E.C.D.C.) arată că, până la vârsta de 35 de ani, jumătate din populaţie contractează cel puţin o infecţie cu transmitere sexuală.

Dintre toate bolile care se iau prin contact sexual neprotejat, cele mai periculoase, atât pentru fertilitatea feminină, cât şi pentru cea masculină, sunt gonoreea şi infecţia cu Chlamydia. Herpesul genital, infecţia cu Trichomonas vaginalis, cu virusul Papiloma uman şi sifilisul nu afectează în mod direct fertilitatea, însă, în stadiile avansate produc complicaţii care îngreunează procesul de concepţie. „Pe lângă Chlamydia şi gonoree, alte infecţii care determină infertilitate sunt mycoplasma, ureaplasma şi streptococul de grup B", menţionează medicul specialist fertilizare in vitro Diana Cocei de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu".

Gonoreea are prea puţine simptome

Aproape jumătate din cazurile de infecţii cu gonococ nu sunt diagnosticate. Principalul motiv este că, mai ales în cazul femeilor, gonoreea nu are manifestări specifice. Unele femei pot prezenta durere la urinare, secreţii anormale şi sângerări între menstruaţii. „La femei, în cele mai multe cazuri, simptomele lipsesc sau nu li se acordă importanţă, nefiind specifice. În cazul bărbaţilor însă, infecţia cu gonococ se depistează mai uşor, datorită diferenţelor anatomice care fac posibilă observarea celor mai mici modificări la nivelul aparatului genital masculin", precizează medicul de planificare familială Cristina Kreutzer Forna de la Spitalul Municipal din Cluj-Napoca. Mai exact, bărbaţii cu gonoree au arsuri sau dureri la urinare şi secreţii groase de culoare albă sau verzuie.

Dacă nu este depistată şi tratată la timp, infecţia se răspândeşte, ajungând la nivelul superior al aparatului reproductiv. Astfel se instalează boala inflamatorie pelviană, care poate împiedica eliberarea de ovule, dar şi fecundarea lor sau dezvoltarea eventualilor embrioni. Boala inflamatorie se manifestă prin dureri abdominale, balonare, chiar şi prin febră uşoară şi poate duce la blocarea trompelor uterine. 

În timp ce, în cazul femeilor, o infecţie sexuală cum este cea cu gonococ poate crea infertilitate pe termen lung, în cazul bărbaţilor, lucrurile sunt mult mai simple. „Şi la bărbaţi, problemele de fertilitate pot apărea în urma unor boli cu transmitere sexuală, dar în astfel de cazuri, problema dispare imediat ce a fost tratată infecţia", spune prof. dr. Petrişor Geavlete de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan" din Bucureşti.

Chlamydia, o altă  infecţie „tăcută"

Chlamidioza este o afecţiune produsă de bacteria Chlamydia trachomatis, o infecţie comună care se transmite prin raport sexual neprotejat. Aproximativ 75% din femei şi aproximativ 50% din bărbaţii infectaţi nu prezintă simptome ale bolii. În cazul în care totuşi apar manifestări, acestea se declanşează într-un interval de până la trei săptămâni de la infectare. Femeile pot avea scurgeri vaginale anormale şi senzaţii de disconfort şi de usturime la urinare. Chiar şi în cazul în care infecţia se extinde de la cervix către trompele uterine, poate rămâne tăcută.

În alte cazuri însă, pot apărea dureri abdominale în zona pelviană, dureri de spate, ameţeală, febră, durere în timpul actului sexual sau sângerări în intervalul dintre menstruaţii. În cazul bărbaţilor, infecţia poate determina o secreţie purulentă, poate evolua spre epididimită (inflamaţie a canalului epididimar) sau spre prostatită. Dacă epididimita devine cronică, se poate ajunge la azoospermie (absenţa spermatozoizilor din lichidul seminal) şi, implicit, la infertilitate masculină.

Pericol de „înfundare" a trompelor

Dacă nu este depistată şi tratată corespunzător prin administrarea de antibiotice, infecţia cu Chlamydia poate duce la salpingită, inflamaţie a trompelor, care poate provoca sterilitatea. Se ajunge la acest tip de infertilitate din cauza blocajului, a cicatricelor sau a leziunilor produse de Chlamydia la nivelul uneia sau ambelor trompe uterine (tuburi falopiene). Infertilitatea este determinată de faptul că, prin lezarea trompelor, ovulul nu poate coborî către uter şi nici spermatozoidul nu poate ajunge la ovul pentru a realiza fertilizarea. Printre leziunile produse de Chlamydia se numără şi stenoza tubară (blocarea tuburilor), modificarea mucoasei tubare şi apariţia hidrosalpingitei (acumulare de lichid care blochează trompele uterine). Statistic, infecţiile cu Chlamydia, sunt urmate, în 65% din cazuri, de infertilitate tubară.

Chirurgia poate reda fertilitatea

Intervenţiile chirurgicale laparoscopice sau clasice la nivelul trompelor uterine pot reda fertilitatea feminină afectată de infecţiile cu Chlamydia, dar nu se practică înainte de a trata infecţia. Dacă trompele sunt blocate în vecinătatea uterului, tratamentul chirurgical redă fertilitatea în 60% din cazuri, în schimb, dacă obstrucţia este localizată la capătul terminal al trompelor uterine, chirurgia redă fertilitatea pentru numai 30% din femei. Dacă distrugerile la nivelul trompelor sunt mari, singura soluţie rămâne fertilizarea in vitro.

Screening, pentru diagnostic precoce

Infecţiile sexuale care dau boală inflamatorie pelviană pot fi identificate, în cazul femeilor, prin examen ginecologic de rutină, dar şi prin prelevarea de secreţie cervicală. În cazul bărbaţilor, infecţia poate fi depistată prin teste specifice de secreţie şi prin screening anual, la medicul urolog.

60% din femeile infertile au suferit la un moment dat o infecţie cu transmitere sexuală.