Ce factori ne afectează flora intestinală

Peste un miliard de bacterii colonizează fiecare milimetru cub de intestine, ajutând la menţinerea unui tranzit normal. Dezechilibrele care apar în privinţa numărului acestora duc la îmbolnăvire.

Flora intestinală este alcătuită din mai multe tipuri de bacterii, care colonizează intestinele imediat după naştere. Studiile au arătat că flora intestinală este diferită de la individ la individ, la fel ca şi amprenta digitală. Chiar şi în cazul gemenilor identici (monozigoţi), flora intestinală este diferită. Această cultură de bacterii, care se numeşte generic floră intestinală, aduce multiple benficii organismului.

Astfel, facilitează sinteza vitaminelor K, B9 şi B12 şi protejează mucoasa intestinală, favorizând o bună absorbţie a alimentelor şi blocarea substanţelor toxice pentru organism. De altfel, flora intestinală, reprezintă mai mult de jumătate din sistemul imunitar al organismului. Afectarea florei intestinale se poate produce fie prin scăderea numărului total de bacterii care colonizează intestinul, fie, mai frecvent, prin dezvoltarea anumitor specii de bacterii în detrimentul celorlalte. Dezechilibrele, indiferent de tipul lor, produc disconfort abdominal precum meteorismul, diareea, constipaţia, dureri abdominale sau boli precum enterocolitele şi sindromul colonului iritabil.

Antibioticele distrug bacteriile «bune»

O cauză frecventă a dezechilibrelor florei intestinale o constituie administrarea, pentru mai mult de o săptămână, de antibiotice cu spectru larg. Aceste medicamente nu fac diferenţa între bacteriile „bune" din organism şi cele „rele", prin urmare distrug în masă coloniile bacteriene, inclusiv pe cele care ajută organismul să funcţioneze corect. În alte cazuri, administrarea de antibiotice duce la dezvoltarea unor specii de bacterii rezistente la acţiunea medicamentelor respective, în detrimentul unor specii benefice.

Aşa se ajunge la „colita de antibiotice", afecţiune considerată efect secundar al administrării acestor medicamente, specificat în majoritatea prospectelor antibioticelor de uz curent. Acest tip de colită se manifestă prin diaree, balonare şi prin dureri abdominale sub formă de crampe.

Laxativele şi clismele

Administrarea de laxative pe termen lung, fără a face diferenţa între produsele naturale, comercializate ca supliment alimentar, şi produsele de sinteză, comercializate în farmacii, poate duce la dezechilibre ale florei intestinale. Acest lucru se produce din cauza faptului că laxativele determină intestinul să se cureţe mai des decât ar fi normal, eliminându-se în acest proces şi o parte din bacteriile protectoare ale florei intestinale. Acelaşi efect îl au şi clismele repetate.

Alimentele cu E-uri şi dietele drastice

Consumul de alimente conservate chimic sau de hrană cu un conţinut mare de aditivi alimentari se poate face vinovat de dezechilibre la nivelul bacteriilor „bune" care colonizează intestinele. Acest lucru se explică prin faptul că aceste alimente sunt descompuse cu ajutorul unui anumit tip de bacterii, care au tendinţa de a se înmulţi exagerat, în detrimentul celor care nu sunt solicitate. În egală măsură, şi alimentaţia dezechilibrată sau dietele drastice, bazate pe consumul unui singur tip de alimente, prin acelaşi mecanism descris mai sus, schimbă condiţiile locale ale florei din intestin.

Lactatele şi vinul restabilesc echilibrul

Numeroase alimente conţin organisme necesare dezvoltării unei flore intestinale normale, dar există unele care, în mod special, sunt bogate în culturi bacteriene considerate „probiotice": iaurturile naturale şi laptele bătut, brânzeturile fermentate, murăturile, berea, vinul şi o serie de alte băuturi fermentate. Acestea sunt recomandate în special pentru a menţine şi pentru a proteja flora intestinală normală.

Specialistul nostru
Prof. dr. Carol Stanciu
Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie


Dintre motivele medicale de afectare a florei intestinale, enumerăm tratamentele prelungite cu medicamente care scad aciditatea gastrică, factor important implicat în eliminarea bacteriilor ingerate odată cu alimentele. De asemenea, intervenţiile chirurgicale la nivelul tubului digestiv, care modifică raporturile normale dintre diferitele segmente ale acestuia, favorizând staza în anumite segmente şi înmulţirea necontrolată a bacteriilor.

Mai rar, implicate sunt afecţiuni ale sistemului imunitar, ce realizează apărarea la nivelul mucoaselor (de exemplu, deficit de IgA) sau unele boli care afectează iniţial mucoasa intestinală, modificând astfel condiţiile locale în care se dezvoltă bacteriile (rectocolita ulcero-hemoragică sau boala Crohn).

Sfat: Pentru a reechilibra flora intestinală, poţi folosi probiotice sub forme de comprimate.