Bolnavii din România au nevoie de îngrijiri paliative!

Persoanele pentru care vindecarea nu mai este posibilă au dreptul la alinarea suferinţei fizice şi psihice prin servicii competente şi organizate. În ţara noastră, serviciile de asistenţă specializată există doar în câteva judeţe.

Cei afectaţi de cancer, în stadii terminale, sau de boli incurabile cu prognostic limitat au nevoie de îngrijire specializată. În spitalele de stat din România, pacienţii aflaţi „pe ultima sută de metri" sunt internaţi în aceleaşi saloane cu bolnavii cu cancere în stadii incipiente, perfect tratabile.

„Ce psihic va avea o pacientă cu cancer de sân, să zicem, depistat precoce, dacă stă lângă o femeie aflată în stadii terminale, care suferă mult? Pacienţii nu realizează că există mai multe stadii în care se poate diagnostica boala, vorbesc între ei şi se alarmează", ne spune Adriana Lupean, asistentă-şefă a secţiei de Oncologie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alba-Iulia.

Secţiile de oncologie, sursă de epuizare psihică

Adriana Lupean lucrează ca asistentă din anul 1989. Se ocupă de o secţie „destul de grea", după cum ne spune, unde încărcarea psihică este foarte mare. „Nu ai cum să te detaşezi complet, mai ales dacă pacienţii sunt tineri. Ajungi să-i cunoşti, pentru că vin regulat să-şi facă şedinţele de chimioterapie", ne spune doamna Lupean. Resimte lipsa unui compartiment de îngrijiri paliative, dar, împreună cu echipa, încearcă să echilibreze balanţa calitate-cantitate, ceea ce este o provocare pentru un spital de stat de la noi.

Acest lucru este posibil şi pentru că asistenţii coordonaţi de doamna Lupean au urmat cursuri de îngrijiri paliative cu asistenţii formatori de la Hospice „Casa Speranţei" din Braşov, organizaţie non-guvernamentală care a pus bazele îngrijirii paliative în România. „Dacă se vrea, se poate", este de părere asistenta-şefă din Alba-Iulia.

Acoperă 5% din bolnavii cu cancer

Nicoleta Mitrea coordonează cursurile de perfecţionare de la Hospice

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, îngrijirea paliativă este îngrijirea activă şi totală a pacienţilor a căror boală nu mai răspunde la tratament curativ. Ea include controlul durerii şi al simptomelor, suportul psihologic, social şi spiritual al pacientului şi al familiei acestuia, cu scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a vieţii. În România există 400.000 de bolnavi de cancer şi doar 5% din aceştia beneficiază de îngrijiri paliative.

Lor li se adaugă pacienţii cu boli incurabile în stadii avansate, precum cei cu insuficienţă cardiacă, pulmonară sau renală cronică, pacienţii cu ciroză hepatică, cu boală Parkinson sau cu demenţe. Îngrijirile paliative se pot acorda în unităţi cu paturi, în centre de zi sau la domiciliu.

Asistenţii, avocaţi în faţa bolii

Nicoleta Mitrea este asistent medical şi coordonatorul educaţiei în Îngrijiri Paliative pentru asistenţi medicali în cadrul Hospice „Casa Speranţei" din Braşov. Organizaţia îngrijeşte 12.000 de bolnavi şi oferă consiliere şi asistenţă socială pentru 24.000 de membri ai familiilor acestora. „Asistenţii care lucrează la noi îşi fac meseria cu pasiune. Lucrăm în echipe multidisciplinare de îngrijire paliativă, în care fiecare are rolul său bine stabilit şi astfel o eficienţă crescută", ne explică Nicoleta Mitrea. Mai mult decât în sistemul de stat, asistentul are aici posibilitatea să-şi practice meseria aşa cum a învăţat să şi-o facă.

Un asistent este fie absolvent de şcoală postliceală sanitară, cu o durată de trei ani, fie de facultate de medicină, secţia asistenţă medicală, specializare cu durata de patru ani. Acestea reprezintă doar primul pas în dobândirea unor abilităţi teoretice, practice, dar şi de comunicare, de ascultare activă. Iar potrivit codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România, asistentul medical are mult mai multe roluri decât să administreze tratamentul prescris de medic.

În centrul de zi de la Hospice  se poate  lua şi masa

La Hospice „Casa Speranţei", asistentul medical este coordonator de caz. „Petrece mai mult timp cu pacientul şi are deschiderea de a-l cunoaşte din mai multe puncte de vedere - psiho-emoţional, social şi spiritual. Astfel, el poate semnala anumite probleme. Este un fel de avocat al pacientului atât în faţa medicului, cât şi a aparţinătorului", ne explică doamna Mitrea cum stau lucrurile la Hospice.

Pierdem profesionişti

„Deseori, statutul oferit asistenţilor nu recunoaşte contribuţia enormă pe care aceştia ar putea-o juca într-un sistem de sănătate", este de părere medicul Daniela Moşoiu de la Hospice, directorul de dezvoltare a programului naţional ce urmăreşte educarea personalului medical în domeniul îngrijirilor paliative. Iar consecinţele acestui fenomen sunt greu de calculat. Între timp, aproape 70 de asistenţi din Alba-Iulia au părăsit ţara doar anul trecut.

Serviciile, parţial gratuite

Accesul la îngrijirile paliative se face pe baza trimiterii de la medicul specialist. Acestea sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate şi prin eforturile depuse de hospice-uri. În 2008, Hospice „Casa Speranţei", Ministerul Sănătăţii şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer au semnat un acord pentru elaborarea unui Plan Naţional de Dezvoltare a Îngrijirilor Paliative. „Ca pentru orice lucru nou, inerţia în implementarea lui este mare", ne spune medicul Daniela Moşoiu.

Extindere

Centre de îngrijire paliativă există în doar 15 judeţe din ţară.