De la sârbi vine PET-ul
0
Sticlele din plastic aruncate la voia întâmplării au pus stăpânire pe Clisura Dunării. Pe malurile fluviului zac mormane de PET-uri aduse de apă de prin toată Europa, dar mai ales de la sârbi. Vecinii de pe malul celălalt au aceeaşi problemă ca românii cu gestionarea plasticului. Primarii şi reprezentanţii autorităţilor de mediu ridică din umeri la problema tonelor de resturi ce vin pe Dunăre de peste graniţă.
Clisura Dunării, un loc de o frumuseţe deosebită, păleşte în faţa grămezilor de plastic ce se adună zilnic pe malul fluviului. Golful Nerei, ce face parte din rezervaţia naturală Balta Nera – Dunăre, arată ca un adevărat depozit pentru PET-uri şi reprezintă probabil cea mai poluată zonă cu plastic de pe întreaga întindere a fluviului.
Inginerul Branco Simonovici, responsabil cu mediul la Primăria Socol, spune că problema PET-urilor este una comună cu a vecinilor noştri sârbi.
Dinspre Serbia vine o cantitate foarte mare de sticle din plastic. „Este o imagine deplorabilă. Să nu-mi spună mie cineva că aceste sticle s-au adunat aici peste noapte. Astea s-au strâns de-a lungul vremii. Dacă nu s-a intervenit la timp, normal că acum sunt grămezi uriaşe. De ce oare numai la noi e aşa, că doar Dunărea mai trece şi pe la alţii, dar eu n-am văzut să fie aşa mizerie. E vina autorităţilor“, susţine Dănuţ Dinu, un pescar de prin partea locului.
„Eu vin des la Dunăre, pentru că m-am născut cu undiţa în mână, şi n-am văzut niciodată pe cineva să vină să le adune. Doar grupuri de copii care vin cu şcoala la fel de fel de acţiuni”, mai spune pescarul.
Clisura, mai poluată decât delta
Aflat cu familia în vacanţă la o pensiune din zona Baziaş, Doru Mocanu, din Sibiu, a semnalat, de asemenea, gradul ridicat de poluare pe Dunăre. „E prima dată când venim aici. Am mai fost în Deltă, dar acolo n-am semnalat probleme chiar aşa de mari. Adevărul este că, dacă ai o sticlă în mână şi vezi grămezile astea de pe mal, îţi vine să o arunci acolo şi să nu mai aştepţi până găseşti un tomberon”, susţine bărbatul.
Multe PET-uri sunt aduse la mal când creşte nivelul apei
Ion Chisăliţă, primarul oraşului Moldova Nouă, salută campania demarată de cotidianul „Adevărul“ cu privire la găsirea unor metode care să ducă la dispariţia acestor factori poluatori din zonele locuite şi, mai ales, din cele turistice.
“Sistemul «buy-back» implementat în Occident nu cred că ar fi lipsit de interes nici la noi. Depinde şi ce sumă i se oferă omului în schimbul sticlei. În mod cert, aceste PET-uri reprezintă o problemă pentru noi şi pentru toate celelalte primării din localităţile pe unde trece Dunărea. Sunt destui oameni necivilizaţi care aruncă sticlele de plastic la voia întâmplării, dar cea mai mare parte a lor este adusă de Dunăre“, spune Chisăliţă.
Valurile Dunării sunt de vină
„Când creşte nivelul apei, pe mal rămân o mulţime de PET-uri şi alte deşeuri pe care Dunărea le adună de peste tot. Sunt cantităţi atât de mari încât ne este aproape imposibil să le facem faţă“, adaugă edilul-şef.
Primarul a mai spus că în apropiere nu există niciun centru de colectare al acestor sticle din plastic. „Există însă la Oraviţa o firmă care se ocupă cu aşa ceva. Ei îşi trimit oamenii aici şi adună cantităţi impresionante de plastic. De când sunt eu primar, au venit de două ori. Adevărul este că sunt aşa de multe sticle că ar putea veni săptămânal. Cred că nu se plăteşte foarte bine pentru aceste sticle, că altfel le-ar strânge oamenii nevoiaşi, aşa cum fac cu fierul vechi”, precizează Chisăliţă.
Proiecte pe ambele maluri
Inginerul Branco Simonovici spune că situaţia PET-urilor venite dinspre Serbia poate fi rezolvată prin realizarea unor proiecte comune cu vecinii noştri, prin accesarea unor fonduri europene.
Cornel Popovici Sturza, care conduce Grupul Ecologic de Colaborare Nera, spune că şi turiştii din zonă contribuie la poluarea cu plastic. El mai zice că ecologiştii organizează frecvent acţiuni de ecologizare. Acestea nu se dovedesc însă a fi eficiente având în vedere cantitatea prea mare de deşeuri din zonă. Una dintre soluţiile lui ar fi şi responsabilizarea cetăţenilor pentru ca aceştia să nu-şi mai arunce resturile pe unde apucă.
Sub ameninţarea amenzilor
Despre români se spune că nu ştiu decât de frică, iar când vine vorba despre protejarea mediului înconjurător, nu se face rabat de la regulă.
Gheorghe Pitulan, comisar al Gărzii de Mediu Caraş-Severin, confirmă acest lucru şi explică de ce proiectul „buy-back”, adoptat în mai multe ţări europene, nu-şi dovedeşte eficienţa şi la noi.
„Noi aplicăm foarte multe sancţiuni. În mediul rural dăm cele mai multe amenzi, dar lucrurile se rezolvă doar pentru moment. În ceea ce priveşte proiectul la care faceţi referire, vă pot spune că, la noi, sistemul de reciclare al PET-urilor nu merge“, susţine Pitulan.
Florin Vasiloni, director la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin spune că problema gestionării deşeurilor reprezintă o preocupare permanentă. „Repetăm mereu diverse campanii de colectare a PET-urilor. Acum a început şcoala şi vom demara mai multe acţiuni împreună cu elevii voluntari”, afirmă Vasiloni.
Se încarcă comentariile...
