Bruxelles-ul ne cere socoteală pentru reziduurile petroliere
0
România riscă declanşarea procedurii de infringement pentru gropile în care sunt stocate resturile de petrol. Ţara noastră nu şi-a onorat promisiunile faţă de Uniunea Europeană nici pentru închiderea gropilor de gunoi şi nici pentru colectarea ambalajelor din lemn şi din plastic.
Odată declarată, procedura de infringement se desfăşoară în trei etape. Statul incriminat este mai întâi atenţionat, i se mai acordă o perioadă scurtă de graţie, iar dacă în acest timp intră în legalitate, procedura se închide. Dacă nu, juriştii Comisiei Europene dau statul în judecată, iar, în cel mult două luni, Comisia Europeană de Justiţie se pronunţă.
Ultima etapă, în cazul în care se constată că a fost încălcată legea, coincide cu aplicarea amenzilor, care, de cele mai multe ori, ajung la sume imense. În acest moment, România trebuie să dea socoteală pentru colectarea ambalajelor din lemn şi din sticlă, pentru închiderea gropilor de gunoi, cât şi pentru ariile protejate. Urmează, printre altele, colectarea deşeurilor din plastic şi golirea batalurilor de şlam, adică a gropilor în care se depozitează reziduurile petroliere.
Gropile de gunoi şi ambalajele, în vizorul UE
Dintre cele 6.226 de spaţii de depozitare urbane şi rurale, cu termen de închidere la 16 iulie 2009, 5.300 şi-au suspendat deja activitatea, iar din această ultimă cifră, 4.800 au fost închise definitiv. Restul, până la 6.226 (peste 700), sunt depozite neconforme, aflate în operare, iar pentru acestea au fost transmise deja avertismente de către UE sau au fost aplicate sancţiuni.
Comisia Europeană le-a mai cerut guvernanţilor români informaţii suplimentare şi cu privire la motivele pentru care nu au fost atinse, în anul 2006, anumite ţinte de reciclare a deşeurilor ce provin din ambalajele din lemn şi din ambalajele din sticlă.
Operatorii sau companiile petroliere trebuie să-şi golească batalurile de şlam până la sfârşitul acestui an.
Batalurile de şlam, secate şi renaturate
„Trag un semnal de alarmă în privinţa batalurilor de şlam. Acestea, în număr de 50 la nivel naţional, trebuie golite până la sfârşitul anului 2009. Amenzile pot ajunge la 100.000 lei, dar pot fi formulate şi plângeri penale”, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Cantitatea ce trebuie golită este de peste un milion de metri cubi de şlam, la nivelul întregii ţări, iar costurile se ridică la 75 de milioane de euro. România este încă în termen la acest capitol, iar Garda Naţională de Mediu nu poate aplica amenzi operatorilor decât după 1 ianuarie 2010.
Ariile protejate, la control
România riscă procedura de infringement şi pe arii protejate, pentru că Executivul nu a aprobat suficiente suprafeţe care să intre în sistemul „Natura 2000”. Aceasta, chiar şi în condiţiile în care Comisia Europeană a solicitat României să desemneze şi să înregistreze noi situri.
Cele 55 de organizaţii ale coaliţiei ONG „Natura 2000” România au decis demararea unei campanii concretizate printr-o serie de petiţii prin care cer Guvernului să sprijine instituţiile responsabile pentru realizarea unui management eficient al reţelei de arii protejate. Petiţiile vor fi bazate pe cazuri ce reflectă încălcarea legislaţiei româneşti şi europene privind ariile protejate.
Se încarcă comentariile...
