De ce nu funcţionează sistemul actual de colectare selectivă a PET-urilor
0
„Adevărul“ vă prezintă cauzele pentru care sticlele din plastic sufocă România, iar firmele de colectare nu fac faţă volumului uriaş de deşeuri. Instituţiile de mediu rămân în continuare pasive la „mareea“ de PET-uri care acoperă România şi se ascund după calcule şi rapoarte pe hârtie.
Mai citeşte şi:
- Cum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă România
- Gunoaiele din România: un pas până la amenda de 200.000 de euro pe zi
- Constanta: Mişcarea de reciclare a ajuns pe litoral
Drumul PET-ului de la cel care-l cumpără până la centrele de reciclare este anevoios, deşi autorităţile consideră că totul este pus la punct pentru ca România să scape de flagelul plasticului.
Au fost date legi şi s-au înfiinţat firme care au ca obiect de activitate colectarea sticlelor din plastic, există şi ţinte de colectare, există obligaţii faţă de Uniunea Europeană ce trebuie respectate. Pe lângă toate astea însă, există şi mormanele de PET-uri, răspândite prin toată ţara, ce sufocă râurile, parcurile naturale şi „ornează” şoselele.
Cu PET-urile la ghenă
Operatorii economici introduc pe piaţă ambalaje de plastic, acestea ajung din magazine la populaţie, iar, mai departe, fiecare cetăţean face numai ce crede el de cuviinţă cu recipientul din care a băut un suc sau cu cel din care a folosit ulei sau oţet. De regulă, sticlele sunt aruncate la ghenă, iar de aici ajung la groapa de gunoi.
Sistemul de strângere a deşeurilor din plastic, care există în acest moment în România, presupune colectarea selectivă. Aceasta se poate face cu ajutorul unor containere ce au fost deja amplasate pe anumite străzi din localităţile urbane sau chiar în intersecţii. Cei mai conştiincioşi cetăţeni vin cu sacoşa de PET-uri şi o golesc în containerul pe care scrie „Plastic”.
Firmele care colectează
Containerele în care se strâng PET-urile au fost amplasate de firmele care preiau de la operatorii economici responsabilitatea de colectare a deşeurilor din plastic. Există în prezent în România, în afară de Eco-Rom, care deţine 55% din piaţă, încă alte patru firme autorizate de Agenţia Naţională pentru Mediu (ANPM) ca să se ocupe de strângerea PET-urilor.
Acestea sunt: S.C. Intersemat din Bucureşti, S.C. Ecologic din Brăila, S.C Sota din Piteşti şi S.C. Eco din judeţul Vrancea. Aceste societăţi private acţionează însă cu ajutorul autorităţilor locale, ce stabilesc locul în care pot fi amplasate containerele, şi cu ajutorul firmelor de salubritate.
În sarcina societăţilor de salubritate intră golirea, sortarea şi transportul deşeurilor din plastic către centrele de reciclare. Operatorii economici, obligaţi să asigure recuperarea ambalajelor de plastic, au transferat această obligativitate în sarcina firmelor responsabile cu colectarea şi plătesc pentru acest lucru.
„Noi suntem o societate de recuperare a PET-urilor. Asigurăm containerele pentru colectare, le cumpărăm din fondurile noastre, un astfel de container costând până la 500 de euro. În sarcina noastră intră şi acţiunile de educare a populaţiei, de comunicare, de conşientizare a importanţei colectării selective”, spune Mugurel Rădulescu, şeful Eco-Rom.
Cetăţeanul plăteşte, nimeni nu controlează
Aceste societăţi au girul ANPM pentru colectarea selectivă, sunt înregistrate şi au autorizaţie de funcţionare din partea acestei instituţii. „Noi am autorizat funcţionarea acestor firme private, conform Legii privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje. Dacă PET-urile zac în continuare aruncate peste tot şi dacă aceste firme nu-şi fac treaba nu este vina noastră. Noi primim raportările de la fiecare societate colectoare şi verificăm dacă ele sunt conforme cu cotele de colectare propuse sau asumate.
Dacă îşi fac sau nu treaba, Garda de Mediu trebuie să ştie ”, spune Mădălina Cozma, purtător de cuvânt la ANPM.Banii pentru colectarea propriu-zisă sunt până la urmă daţi tot din buzunarul cetăţeanului, deoarece acesta plăteşte până la urmă serviciile pe care le oferă firmele de salubritate sau dările la primărie.
„Colectarea PET-urilor o facem noi direct fără să avem vreun contract cu o firmă care preia responsabilităţile de colectare, deoarece asta intră în atribuţiile noastre. Containerele noi le amplasăm, le golim, sortăm şi transportăm deşeurile din plastic la firmele reciclatoare. Bani nu primim pentru acest lucru, decât foarte puţini de la reciclatori, iar tot ce facem, facem pe banii noştri”, spune Sorin Velicu, şeful firmei de salubritate Romprest.
Măsuri aplicate ineficient
„În cazul firmelor care preiau responsabilitatea de colectare de la agenţii economici, tot Salubritatea face treaba, chiar şi raportările”, mai spune Sorin Velicu. Sistemul actual prin care se strâng deşeurile din plastic s-a dovedit însă ineficient.
Aceste societăţi colectoare acoperă mai puţin de 40 de oraşe din ţară, nu răzbesc în mediul rural, deoarece nu există infrastructură, iar în zonele urbane containerele sunt destul de puţine şi, de multe ori, amplasate în locuri în care oamenilor nu le este la îndemână să aducă deşeurile. Containerele sunt şi destul de voluminoase, ele neputând fi manevrate în spaţiile dintre blocuri.
Garda de Mediu, de acord cu taxa pe PET
Silvian Ionescu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu, este de acord că România este acoperită de gunoaie şi consideră că introducerea sistemului „buy-back” de colectare a PET-urilor ar fi binevenită.
„Uitaţi-vă la Germania. Acolo duci PET-ul la automat şi ţi-ai luat şi nişte bani. Ştiu că Ministerul Mediului are în lucru o astfel de lege şi cred că ar fi de folos ca, pe lângă sistemul de colectare selectivă, să introducem şi taxa pe PET”, a declarat pentru „Adevărul”, Silvian Ionescu. Taxa pe PET, propusă de ministrul Mediului, zace în continuare la sertar, iar angajaţii ministerului nu au timp deocamdată să se gândească la ea.
Ministrul Nemirschi nu are timp
„Avem în vedere această lege, facem demersuri, există un grup de lucru şi chiar un consilier care se ocupă de această problemă. Ministrul nu are timp însă deocamdată să se ocupe de acest lucru, deoarece există alte probleme mai importante şi sedinţe care-l solicită”, spune Dragoş Năcuţă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului.
Pe lângă sistemul de colectare selectivă, ar fi foarte bine să introducem şi sistemul «buy-back» de colectare a sticlelor din plastic.
Silvian Ionescu
şeful Gărzii
Naţionale de Mediu
5 motive pentru care colectarea nu este eficientă
1. Societăţile colectoare nu acoperă tot teritoriul ţării
2. Sistemul nu este controlat îndeajuns
3. Cetăţenii nu sunt cointeresaţi
4. Containerele nu sunt amplasate în locuri accesibile
5. Nu este asigurată curăţenia în locurile unde se aruncă PET-uri
Propunere
Prin sistemul „buy-back“, cetăţenii pot fi motivaţi să colecteze ambalajele din plastic, ei primind bani pentru fiecare recipient .
Se încarcă comentariile...
