De la animal la om şi înapoi

De la animal la om şi înapoi

În cabinetele veterinare intră zilnic oameni care sunt în stare să-şi cheltuiască ultimii bani pentru a-şi trata animalele bolnave. În afară de cazurile de agresivitate împotriva animalelor, în România există şi oameni pentru care pierderea unui animal este similară cu dispariţia unui membru al familiei.

„Păturică a fost lovită de maşină. A avut nişte fracturi la picior, dar a fost operată şi acum este bine. Celui care l-a lovit nu i-a păsat, dar a avut şansa să fie găsită de domnul Manole care a adoptat-o şi a adus-o aici“, spune Alice Dumitrescu, medic veterinar la un cabinet din cartierul bucureştean Drumul Taberei.

Alături de Păturică, doi pisoi de numai câteva săptămâni sunt internaţi din 14 august la acelaşi cabinet. Au fost adunaţi de pe stradă de o femeie din Ciorogârla şi aduşi la doctor pentru că erau răciţi. Acum aşteaptă să-i adopte cineva. „Sunt mulţi oameni care adună animale de pe stradă şi le aduc la noi. Uneori îşi găsesc repede stăpân, alteori mai greu, depinde de norocul lor“, spune Alice Dumitrescu.

Animalele acestea au însă şansa la un alt fel de viaţă faţă de mulţi semeni de-ai lor într-o ţară în care există o lege pentru protecţia animalelor, dar niciun om care să fi ajuns până acum după gratii pe motiv de agresivitate împotriva necuvântătoarelor.

Ruxandra Stoica, director de comunicare la Vier Pfoten, fundaţie pentru protecţia animalelor, spune că în România abuzurile asupra patrupedelor sunt foarte frecvente, dovadă şi sesizările făcute de diverse persoane către asociaţie, sesizări ce ajung ulterior la autorităţile abilitate să ia măsuri.

Cancer din cauza poluării

În cabinetul veterinar intră zilnic aproximativ 60 de animale suferinde de diverse boli. „Noi aici avem de-a face cu oameni care sunt foarte îngrijoraţi de soarta animalelor pe care le au“, spune Alice Dumitrescu. Oamenii care intră în clinicile veterinare nu pot rămâne nepăsători la suferinţa întipărită pe chipul câinelui sau al pisicii lor şi-şi tratează animalul cu o atitudine aproape similară cu grija faţă de un copil bolnav.

Alice Dumitrescu spune că cele mai frecvente maladii pentru care animalele de companie sunt aduse la veterinar sunt bolile de piele provocate de o alimentaţie neadecvată sau de saliva de purici, gastroenteritele sau bolile urinare. „În primăvară a fost epidemie de babesioză, o boală parazitară transmisă prin înţepătura de căpuşă, şi atunci au venit foarte mulţi oameni cu animalele la tratament“, mai spune Alice Dumitrescu.

Veterinarul a adăugat că una dintre cele mai grave boli de care tot mai multe animale suferă în ultima vreme este cancerul. „Printre cauze se numără sistemul imunitar scăzut şi factorul genetic. Dar cred că cea mai importantă cauză pentru producerea cancerului la tot mai multe animale este poluarea“, precizează Alice Dumitrescu.

Deşi tratamentele nu sunt foarte ieftine, stăpânii nu se mai uită la bani atunci când vine vorba să-şi salveze „puii“. „Când mi-a răcit motanul am cheltuit în jur de 200 de lei ca să îl fac bine“, ne-a spus Bogdan Horga, stăpânul unei pisici negre.

Efect terapeutic în caz de depresie

Ataşamentul faţă de animale şi îngrijorarea stăpânilor în momentul în care acestea se îmbolnăvesc par a fi scene dintr-un cu totul alt film decât cel despre care mulţi români s-au săturat să audă: cazuri de animale bătute cu bestialitate de indivizi care nu-şi găsesc locul pe ultima treaptă în scara evoluţiei.

„Dispreţul faţă de animale manifestat de oamenii de genul acesta vine şi din lipsa lor de educaţie. Psihologic vorbind, este vorba de indivizi slabi care nu au cum să-şi manifeste superioritatea decât în faţa unor fiinţe inferioare din punct de vedere biologic. La noi este o paradigmă perpetuată de la o generaţie la alta cum că animalele nu gândesc şi nu au suflet. De aici, şi dispreţul lor faţă de necuvântătoare“, ne spune psihologul Hanibal Dumitraşcu.

Acesta adaugă că fenomenul de a avea animale de companie şi de a le asista din punct de vedere medical a luat o amploare tot mai mare la noi în ţară şi pentru că serviciile veterinare s-au îmbunătăţit. „Pe de altă parte, influenţa pe care un animal o poate avea asupra stăpânului este incredibilă.

Radiografiile au devenit o rutină în cabinetele veterinare, în ultimii ani Foto: Elena Crăescu

Are efect terapeutic şi poate oferi omului un adevărat echilibru în caz de depresie. De aici şi ataşamentul faţă de ele. În momentul în care animalul moare, pierderea e asemănătoare cu dispariţia unui membru al familiei“, mai spune Hanibal Dumitraşcu.

„Intervine o diferenţă de atitudine faţă de animale în cazul celor care le au faţă de cei care nu le au. Este vorba aici de un ataşament pe care omul îl capătă în momentul în care deţine un animal de companie“, spune şi Alice Dumitrescu.

Legea pedepseşte abuzurile faţă de animale

Legea pentru protecţia animalelor (205/2004 modificată şi completată prin Legea 9/2008) prevede obligaţia deţinătorilor de animale de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de animale, precum şi interdicţia de a le aplica rele tratamente sau cruzimi, de a le părăsi sau izgoni.

În anumite condiţii, cei prinşi că nu respectă unele dintre prevederile Legii 9/2008 sunt pasibili de închisoare, de amenzi penale de până la 10.000 de lei sau de interdicţia de a mai deţine animale pe o perioadă de cinci ani de zile.

Atât Veronica Tulpan, cât şi Ruxandra Stoica de la Vier Pfoten au spus că autorităţile abilitate să ia măsuri în caz de abuz faţă de animale (Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Sanitar-Veterinară) au început în ultima vreme să se mobilizeze şi să-şi facă treaba. Reprezentanţii asociaţiei fac sesizări la poliţie pe baza unor date pe care le colectează de la diverşi cetăţeni.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române, în primul semestru al acestui an au fost date 35 de sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea legii privind protecţia animalelor, dintre care opt au fost date de jandarmi, iar restul de poliţişti. În plus, în 2009 au fost soluţionate 13 infracţiuni în baza aceleiaşi legi.

Reprezentanţii Vier Pfoten spun că problemele apar atunci când persoanele care fac sesizări nu sunt dispuse să-şi dea numele sau să ofere mai multe detalii despre cruzimile pe care le văd.