Voluntarii fac curat în Clisură, autorităţile visează la programe

Voluntarii fac curat în Clisură, autorităţile visează la programe

Două dintre cele mai atractive zone ale fluviului Dunărea, Clisura şi Cazanele, sunt sufocate de PET-uri, sticle sparte şi resturi menajere. Edilii Banatului au capitulat în faţa PET-urilor aruncate pe malul şi în largul Dunării şi spun că monumentele naturale nu pot fi conservate din cauza lipsei banilor.

Simbol al Clisurii Dunării, stânca Baba Caia, monument natural din calcar, rămâne şi astăzi unul dintre principalele puncte de atracţie pentru turiştii care vin în aceste locuri.

Baba Caia are o înălţime de şapte metri şi este unică pe tot parcursul Dunării. Stânca iese din apele fluviului în zona Coronini-Moldova Nouă şi este supranumită „Crăiasa singuratică a Dunării”. Însă, acest monument natural este scăldat de gunoaie.

Din Baba Caia cad bucăţi întregi de calcar

Stânca arată tot mai rău de la un an la altul şi, într-o bună zi, am putea constata că Baba Caia s-a înecat. Semnalul de alarmă îl trag ecologiştii.

„În fiecare iarnă, stânca se degradează. Din cauza intemperiilor mai cade câte o bucată din ea. Ar putea fi salvată printr-un proiect de conservare. Mai ales că finanţarea unui proiect de conservare se face fără nicio contribuţie locală. Numai să facă primăria proiectul”, susţine Cornel Popovici Sturza, directorul executiv al Grupului Ecologic de Colaborare Nera.

Legenda stâncii

Legenda stâncii Baba Caia spune că între un moş şi o babă era o ceartă veşnică.

Moşul, Zeul Saturn, spunea că iarba se coseşte, iar baba, Gaia, Marea Zeiţă, afirma că iarba se tunde cu foarfeca. Înfuriat, moşul o aruncă pe babă în Dunăre.

De pe fundul Dunării, aceasta îşi susţine cu îndârjire afirmaţia, ridicând două degete deasupra apei, sub formă de foarfecă pentru a-i demonstra moşului că iarba se tunde. Cele două degete bifurcate s-au transformat în stânca Baba Caia.

Baba Caia şi celelalte obiective turistice din imediata sa vecinătate atrag o sumedenie de curioşi pe malul fluviului.

Toate gunoaiele Europei, în Clisură

Pensiunile turistice din Clisură îşi deversează deşeurile direct în Dunăre  Foto: Marian Iliescu

Odată ajunşi în zona respectivă, multora le piere însă entuziasmul, deoarece malul fluviului este plin de gunoaie şi, nu de puţine ori, mirosul este insuportabil. Imaginea deplorabilă este cauzată, spun autorităţile, de gunoaiele aduse de Dunăre din toată Europa şi de resturile menajere, cât şi de peturile aruncate la întâmplare de turişti.

Primarul oraşului Moldova Nouă, Ion Chisăliţă, spune că mizeria din aceste locuri este o problemă majoră.

„Este adevărat că se adună foarte multe gunoaie pe mal, dar este aproape imposibil să avem un mal curat atât timp cât apa aduce zilnic deşeuri din toată Europa. În ceea ce priveşte promovarea obiectivelor turistice din Clisura Dunării, pot să vă spun că vom iniţia un program transfrontalier pentru un punct turistic informativ. Stânca Baba Caia, peştera ­Gaura cu Muscă, dar şi numeroasele situri din zonă vor fi marcate pe o hartă, astfel încât turiştii să afle mai uşor de existenţa lor”, spune Chisăliţă.

Clisura Dunării, sufocată de pet-uri

Munţii de deşeuri nu-i întâlnim doar în această zonă a Dunării. Golful Nerei, care face parte din Rezervaţia Naturală Balta Nera-Dunăre, este inundat de cantităţi uriaşe de deşeuri.

„Mizeria se întinde pe tot cursul Dunării. Sunt cantităţi foarte mari şi cu greu le facem faţă. În plus, nimeni nu dă niciun ban. Problema este cunoscută la nivel de judeţ şi singura rezolvare este realizarea unor programe comune pentru îndepărtarea gunoaielor”, susţine Branco Simonovici, responsabil pe probleme de mediu la Primăria Socol.

Garda de Mediu ştie problema

Gheorghe Pitulan, comisar al Gărzii de Mediu, spune că sarcina curăţării zonelor afectate le revine autorităţilor locale de pe malul Dunării.

„Este adevărat că multe deşeuri sunt aduse pe mal de apele Dunării, dar şi turiştii au o mare parte de vină. Garda de Mediu a mai depistat astfel de lucruri şi a aplicat destule sancţiuni”, declară Pitulan.

Peisaje sălbatice şi situri istorice

Stânca din calcar Baba Caia are şapte metri înălţime Foto: D.S.

Pescarii care doresc să-şi pună la încercare răbdarea şi norocul pe malurile fluviului, dar şi cei ce vor să cunoască mai bine această parte a Banatului au toate motivele să facă un popas în zona legendarei stânci, acolo unde se găsesc câteva pensiuni turistice foarte frumoase şi primitoare.

Baba Caia este simbolul Clisurii Dunării, dar, pe o rază a doar câţiva zeci de kilometri, pot fi vizitate şi alte obiective turistice. Printre ele se numără şi Sfânta Elena, o aşezare de cehi. Aici poate fi admirat un peisaj carstic încântător, iar turiştii se pot familiariza cu modul inedit în care se gospodăresc cehii.

La Baba Caia începe Defileul Dunării. Adevărata lui splendoare se dezvăluie abia în zona Cazanelor, cel mai spectaculos segment al Clisurii Dunării. La doar câţiva kilometri de Coronini, pe drumul ce leagă Moldova Nouă de Orşova, se găseşte peştera Gaura cu Muscă, o grotă săpată de ape în blocuri de calcar, care atrage prin sălbăticie şi prin legendă.

Ecologiştii trag semnalul de alarmă

Voluntarii ecologişti încearcă să ridice mormanele de gunoaie. Voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera spun că nu mai este timp să aştepte finalizarea programelor despre care vorbesc edilii şi au demarat deja mai multe acţiuni de colectare a deşeurilor.

„Monitorizăm starea factorilor de mediu şi a biodiversităţii. E păcat că aceste locuri frumoase şi încărcate de istorie nu se bucură de mai multă atenţie”, precizează Cornel Popovici Sturza, directorul executiv al Grupului Ecologic de Colaborare Nera.