VIDEO „Zăpezile veşnice“ de pe cei mai înalţi munţi devin amintire

Banchiza din Groenlanda se topeşte mai repede decât estimau specialiştii. Aproape toată gheaţa ce acoperea masivul Kilimanjaro, din Africa, în anul 1912 a dispărut complet până în 2007.

Stratul de gheaţă care acoperă Groenlanda se topeşte mai repede decât estimau studiile ştiinţifice. Aceasta este concluzia unui raport realizat de un grup internaţional de savanţi din Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie, în urma unei cercetări ce a durat doi ani. Studiul a fost publicat în revista americană “Science” şi citat de agenţia France Press.

Savanţii au descoperit că verile mai calde decât de obicei au dus la accelerarea pierderii stratului de gheaţă din Groenlanda. Cifrele din raport vorbesc despre pierderea a aproximativ 1.500 de miliarde de tone de gheaţă între anii 2000 şi 2008, ceea ce a dus la creşterea nivelului oceanului planetar cu 5 milimetri.

„În urma rezultatelor obţinute, este clar că pierderea în masă a gheţii din Groenlanda s-a accelerat de la sfârşitul anilor ’90. Cauzele care stau la baza acestui fenomen sugerează că tendinţa se va menţine în viitorul apropiat“, a spus Jonathan Bamber, unul dintre autorii studiului. Documentul ştiinţific a folosit un nou model computerizat pentru a analiza datele oferite prin satelit a topirii stratului de gheaţă.

„Am reuşit să armonizăm datele de la două estimări independente, ceea ce ne dă foartă multă încredere în cifrele rezultate şi prezumţiile pe care le-am făcut despre aceste procese”, a mai spus Bamber.

Nivelul mărilor poate creşte cu şapte metri

Banchiza din Groenlanda conţine suficient de multă apă pentru a determina o creştere a nivelului oceanelor şi a mărilor cu şapte metri, în condiţiile în care s-ar topi în întregime.

Experţii au mai spus că topirea accelerată a banchizei a fost parţial mascată de căderile de zăpadă mai abundente şi că reîngheţarea unei părţi din apa rezultată a moderat efectele pierderilor de gheaţă.

Previziunile devin îngrijorătoare dacă sunt coroborate cu un studiu publicat în revista ştiinţifică “Proceedings of the National Academy of Sciences” de către cercetătorul Dirk Notz de la Max Planck Institute.

Acest studiu susţine că nu există un efect de prag ireversibil pentru banchiza polară, dar că este posibil să existe pentru Groenlanda şi pentru Antarctica de Vest. Savantul nu a precizat însă care este acest prag, dincolo de care topirea gheţii din cele două zone devine ireversibilă.

Nu numai gheţarii dispar de la an la an văzând cu ochii, ci şi „zăpezile veşnice“ de pe marile altitudini montane. Himalaya este doar un exemplu.



Au apărut lacuri pe Himalaya

În urmă cu 50 de ani, pe Munţii Himalaya existau numai gheţari, dar din cauza încălzirii globale, în prezent pot fi observate şi lacuri, semn că gheaţa a început deja să se topească.

Oamenii de ştiinţă estimează că gheţarul Imja din statul Nepal se retrage cu 70 de metri pe an, iar topirea acestui gheţar a dus la formarea unui lac imens ce ameninţă satele din aval.  Specialiştii de la Centrul pentru Dezvoltare Montană Integrată susţin că viteza cu care se topesc gheţarii din Himalaya s-a accelerat foarte mult, temperaturile din această zonă crescând de opt ori mai mult decât media globală.

Fostele zăpezi de pe Kilimanjaro

În viitor, alpiniştii nu vor mai putea urca pe crestele înzăpezite de pe Himalaya 

Munţii care l-au inspirat la Ernest Hemingway sunt în aceeaşi situaţie. Eternele zăpezi de pe vârful Kilimanjaro, acoperişul Africii, ar putea deveni o simplă amintire din cauza încălzirii globale.

Peste 85% din calota glaciară ce acoperea acest masiv în anul 1912 a dispărut complet în anul 2007, se arată într-un studiu britanic. Mai mult, măsurătorile făcute de cercetători, tot în 2007, au confirmat că 26% din stratul de gheaţă, prezent în 2000, s-a topit în 2007.

Dispariţia gheţarilor va afecta grav milioane de persoane din ţările asiatice, oameni care sunt dependenţi de izvoarele ce pornesc din aceşti gheţari.

Mont Blanc pierde centimetri

Cel mai înalt vârf din Europa, Mont Blanc, a pierdut 45 de centimetri din calota glaciară, ce a cunoscut o diminuare a volumului zăpezilor, de la circa 24.000 de metri cubi la aproximativ 21.500 de metri cubi în ultimii doi ani.

Noua altitudine a muntelui este de peste 4.800 de metri. Astfel, cercetătorii americani susţin că topirea accelerată a gheţarilor şi a zăpezilor din zonele montane din întreaga lume reprezintă cea mai clară dovadă a creşterii temperaturilor globale.

Creşte nivelul Mărilor

Oamenii de ştiinţă au descoperit că verile mai calde decât de obicei au dus la accelerarea topirii stratului de gheaţă din Groenlanda. Cifrele din raport vorbesc despre o pierdere masivă a gheţii, ceea ce a dus la creşterea nivelului oceanului planetar
cu 5 milimetri.

Obama, îngrijorat de soarta gheţarilor

Un studiu american a evaluat trei gheţari din Alaska şi din Washington, iar cercetătorii indică o creştere importantă în viteza de topire a acestora. De asemenea, studiul a indicat faptul ca gheţarii evaluaţi se topesc în acelaşi ritm, chiar dacă se află în zone cu climă diferită şi la distanţe de peste 24.000 de kilometri unul faţă de celălalt.

„Aceste informaţii ne sunt de ajutor pentru a reduce efectele încălzirii globale şi trebuie să investim mai mult pentru a combate impactul schimbărilor climatice”, a declarat Ken Salazar, secretar din cadrul Administraţiei Obama.