VIDEO Suprafeţele cu plante modificate genetic sunt ţinute în secret

0
Publicat:
Ultima actualizare:
VIDEO Suprafeţele cu plante modificate genetic sunt ţinute în secret
VIDEO Suprafeţele cu plante modificate genetic sunt ţinute în secret

Românii au cultivat anul acesta cu 50% mai puţine terenuri cu cereale modificate faţă de 2008, în timp ce unele ţări din Uniunea Europeană le-au interzis. Specialiştii în agricultură încurajează fermele ecologice sau pe cele tradiţionale. Ecologiştii au dat în judecată reprezentanţii Ministerului Agriculturii pentru că autorităţile nu vor să facă publice locurile unde se cultivă plante modificate genetic.

Fermierii cultivau în 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic (OMG), iar în următorul an suprafaţa totală urma să crească de circa 20 de ori.

Astfel, România ocupa pe atunci locul al treilea în Uniunea Europeană (UE) la acest capitol, arată Serviciul Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA).

De la peste 7.000 de hectare în 2008, anul acesta, suprafaţa cultivată cu OMG din ţara noastră a scăzut cu peste jumătate, până la 3.000 de hectare, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) .

Drepturile fermierilor

Potrivit reprezentanţilor organizaţiei neguvernamentale AgentGreen, în urma investigaţiilor pe care le-au făcut ar exista trei cauze majore pentru care românii renunţă la aceste culturi.

“Unii fermieri zic că sămânţa modificată genetic este prea scumpă, iar alţii, ori că procedura de autorizare este prea anevoioasă, ori că nu au nevoie de astfel de seminţe pentru că unele sunt tratate special pentru distrugerea dăunători ce nu există în România decât local”, a spus preşedintele Agent Green, Gabriel Păun.

Grupul de conservare al valorilor rurale GRINDA şi Agent Green au solicitat, anul acesta, reprezentanţilor MAPDR publicarea locaţiilor unde s-au plantat seminţe modificate genetic, în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Autorităţile au refuzat să le furnizeze datele respective, argumentând că acestea îngrădesc dreptul la proprietate al fermierilor şi că pot periclita dreptul lor la confidenţialitate. În urma acestui răpuns, Agent Green şi GRINDA au dat în judecată MAPDR pentru că locaţiile culturilor cu OMG sunt ţinute în secret.

În contextul în care în România există peste 3,8 milioane de mici ferme familiale, Păun susţine că MAPDR pare a fi mai degrabă un minister al celor câteva multinaţionalele de profil ce-şi desfăşoară activitatea în România.

„Călcând peste drepturile fermierilor şi consumatorilor de a avea produse fără OMG, Ministerul a dat în acest an două Ordine pentru a permite contaminarea seminţelor cu organisme modificate genetic, inclusiv acelea neautorizate pentru cultivare sau consum în UE. Ordinele încalcă recomandările explicite din acest an ale Comisiei Europene, care a cerut României să aştepte ca statele membre să ajungă la un consens în această privinţă”, mai spune el.

Dan Craioveanu, coordonator GRINDA, precizează că datoria autorităţilor este să protejeze fermierii români de contaminarea cu OMG şi să promoveze valorile rurale româneşti.

Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, spune că în prezent niciun studiu nu a evidenţiat că organismele modificate genetic afectează sănătatea omului.

Drept urmare, el crede că înmulţirea culturilor de acest fel şi alegerea autorităţilor şi a companiilor implicate de a nu divulga locaţia lor poate fi o chestiune legată strict de afaceri.

„Nu am o părere clară cu privire la aceste organisme, însă pot spune că este foarte uşor să dai cu parul. Dacă nu e nimic dovedit ştiinţific, de ce să nu se comercializeze astfel de seminţe?”, adaugă Găldean.

„Produsele tradiţionale sunt mult mai gustoase“

image

Anul acesta sunt mai puţine hectare cultivate cu rapiţă modificată genetic



Preşedintele Asociaţiei Române pentru Agricultura Durabilă (A.R.A.D), Ion Toncea, spune că în ceea ce priveste OMG-urile se vehiculează că, la nivel global, ele sunt necesare în contextul unei creşteri demografice foarte accelerate, mai ales în rândul ţărilor subdezvoltate.

Nu este însă cazul României, potrivit lui. “Important este să încurajăm agricultura ecologică la noi în ţară, sau măcar pe cea tradiţională. În primul rând este evident că produsele bio sunt tot mai consumate”, spune Toncea.

El crede că anul acesta producţia de OMG-uri a scăzut pentru că fermierii încep să se orienteze spre agricultura autohtonă şi în special pe cea bio tocmai pentru că cerea este mai mare.

Populaţia, în continuă creştere

Potrivit preşedintelui A.R.A.D, ţările care au interzis cultivarea OMG-urilor au vrut în primul rând să-şi protejeze agricultura proprie şi implicit institutele de cercetare în acest domeniu pentru că prin extinderea culturilor OMG baza genetică a seminţelor autohtone riscă să dispară. Iar produsele provenite din seminţe autohtone sunt mult mai gustoase şi mult mai căutate pentru export. Populaţia la nivel global creşte încontinuu, într-un ritm tot mai accelerat.

În acest context, una dintre raţiunile companiilor ce comercializează seminţe modificate genetic constă în faptul că ţările sărace au nevoire de hrană, iar soluţia este proliferarea culturilor de OMG pentru că, pentru aceste guri, agricultura bio nu reprezintă o soluţie.

Sursa: TVR



Şapte state din UE cultivă OMG

Anul trecut, şapte state europene – Spania, Republica Cehă, România, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia – cultivau porumb modificat genetic. Dintre plantele modificate genetic cultivate în lume, în UE este permis doar porumbul. 

Alte state europene, printre care Franţa, Grecia, Austria sau Ungaria, renunţaseră deja la aceste culturi controversate. În 2008, cele şapte ţări membre UE cultivatoare de OMG-uri au crescut suprafaţa cultivată cu porumb GM, ajungându-se astfel la 100.000 de hectare.

De curând însă Germania a hotărât să urmeze aceeaşi politică agricolă adoptată recent de Franţa. La nivel global, anul trecut au crescut semnificativ suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic, acestea ajungând la 125 milioane de hectare. 

În momentul de faţă sunt 25 de ţări cultivatoare cu OMG-uri, dintre care 15 sunt state în curs de dezvoltare, iar celelalte fac parte din categoria ţărilor puternic industrializate.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite