VIDEO Luaţi bani la reciclare pe doza de răcoritoare

VIDEO Luaţi bani la reciclare pe doza de răcoritoare

Sute de cetăţeni adună săptămânal doze de bere de pe stradă şi le vând colectorilor. Pentru un kilogram de aluminiu iau peste 2 lei. România reciclează circa 30% din dozele din aluminiu, în timp ce în Polonia, rata de revalorificare este de 75%.

Mai citeşte şi:

• Semnaţi petiţia online pentru implementarea sistemului „buy-back“ pentru PET-uri
• Ungurii şi coreenii stau cu ochii pe PET-urile din România
• Nemirschi: garanţia pe PET intră din 2010

„Noi suntem un popor foarte bogat şi ne permitem să aruncăm foarte multe resurse la gunoi. Pe noi nu ne-a atins încă microbul reciclării“, spunea Călin Istrăţoiu, director la Direcţia pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei, la un seminar pe tema valorificării dozelor din aluminiu, ce a avut loc zilele acestea la Bucureşti.

Ambalajele din aluminiu au o calitate intrinsecă şi nu se poate vorbi despre ele ca despre un deşeu, ci ca despre o resursă. Dozele din aluminiu sunt reciclabile 100%. Pot fi revalorificate la nesfârşit fără a se pierde nimic.

Dacă dozele sunt produse din aluminiu reciclat, aceasta înseamnă 95% economie la energie comparativ cu aceleaşi doze produse din materie primă virgină.

Cu toate acestea, puţini români sunt conştienţi de valoarea unei singure doze goale. De aceea, până şi cele mai sălbatice locuri din ţară sunt sufocate nu numai de PET-uri, ci şi de aceste cutii care nu iau drumul corect după ce sunt folosite.

Odată consumate berea sau sucul, dacă doza goală este colectată corespunzător şi ulterior reciclată, în numai 60 de zile aceasta poate fi din nou pe rafturile din magazine.

Cutiile goale sunt preţioase

În afară de valoarea lor intrinsecă, dozele din aluminiu mai au un „merit“: aduc bani în buzunarul oamenilor care le colectează şi le predau procesatorilor în vederea reciclării. În România există centre mici de colectare a cutiilor din aluminiu, dar şi unităţi ce le procesează.

Ţara noastră însă duce lipsă de instalaţii de reciclare, de aceea, cutiile iau, până la urmă, drumul Europei, către reciclatorii din Franţa, Anglia sau Germania.

O persoană care adună dozele goale de pe stradă sau le procură dintr-un restaurant le poate vinde la centre de colectare acreditate şi poate lua bani pe ele: un kilogram de aluminiu costă peste 2 lei, în condiţiile în care un kilogram de hârtie nu depăşeşte 0,14 lei. O unitate de procesare a aluminiului se află la ieşirea din Bucureşti, aproape de Popeşti-Leordeni.

Cei care însă nu pot ajunge până acolo au la dispoziţie mici centre de colectare împânzite prin Capitală. „La centrele de colectare vin săptămânal sute de persoane care vor să vândă doze goale adunate de pe stradă. Clasa medie este cea mai prezentă. Pensionarii şi copiii vin în mod special“, a precizat Constantin Dumitru, director la un centru de colectare din Bucureşti.

Dozele pot fi depozitate în containerul galben

Aproximativ 7.500 de tone de aluminiu s-a pus anul trecut pe piaţa românească, ceea ce înseamnă în jur de 450 de milioane de doze. Potrivit reprezentanţilor ALUCRO, asociaţie nonprofit, fondată de Asociaţia Europeană a Aluminiului, în România se colectează şi se reciclează doar una din trei doze, adică aproximativ 30%.

Alexandru Predoi, reprezentant al societăţii de salubritate ce operează în sectorul 6 al Capitalei, spune că domeniul reciclării acestor doze nu este încă foarte dezvoltat la noi în ţară.

Containerele galbene amplasate pe stradă, despre care se ştie în mod curent că sunt destinate colectării plasticului, pot fi utilizate şi pentru depozitarea deşeurilor din aluminiu. Alexandru Predoi precizează că acum pe fiecare container galben figurează această menţiune.

Dacă în România nu se reciclează decât una din trei doze, Polonia stă cu mult mai bine la acest capitol. Polonezii reciclau peste 30% în anul 2000, iar acum rata de reciclare a cutiilor din aluminiu goale a ajuns la 75%.

Uniunea Europeană ne cere să reciclăm cel puţin jumătate din deşeurile de aluminiu până în 2014. La nivel mondial se reciclează două din trei doze, iar ţara campioană din acest punct de vedere este Brazilia, cu 95%, rată de revalorificare.

Posibilităţi de colectare

Persoanele care au doze de aluminiu se pot debarasa de ele într-un mod responsabil, având în vedere că acest material este reciclabil 100% şi poate fi revalorificat la nesfârşit. Românii au două posibilităţi de a depozita corect deşeurile din aluminiu.

Ei pot fie să le ducă gratuit la containerul galben de pe platformele pentru colectarea selectivă, fie le pot preda unor centre de reciclare în schimbul unei anumite sume de bani.

Noi suntem un popor foarte bogat şi ne permitem să aruncăm foarte multe resurse la gunoi. Pe noi nu ne-a atins încă microbul reciclării.

Călin Istrăţoiu
director în cadrul Ministerului Economiei

Nisip în cutiile din aluminiu, ca să tragă la cântar

Maarten Labberton, directorul Asociaţiei Europene a Aluminiului, spune că la nivel global, consumul de băuturi în doză de aluminiu este distribuit diferit pe regiuni. Astfel, un american consumă în medie o doză pe zi, un european foloseşte o cutie din aluminiu pe săptămână, iar un chinez consumă o doză pe lună.

Rata de reciclare a dozelor din aluminiu a atins 62 de procente anul trecut, în Uniunea Europeană. În Polonia, o ţară intrată în UE cu trei ani înaintea noastră, nivelul de reciclare a dozelor de bere sau de suc este mai mult decât dublu faţă de ceea ce se întâmplă în România.

Dozele sunt livrate sub formă de baloturi reciclatorilor europeni

La centrele de colectare din Polonia, vin zilnic persoane care aduc în saci din plastic doze reciclabile, primind aproximativ 80 de eurocenţi pe kilogram. Atât la centrele de colectare din Polonia, cât şi la cele din România, cei care aduc doze nu primesc bani pe toate, dacă aceste cutii nu sunt în totalitate din aluminiu.

Cutiile care conţin fier, rătăcite printre cele de aluminiu, cântăresc mai mult şi pot fi tentante pentru cei care colectează. Dar cu ajutorul unui magnet, ele sunt depistate şi îndepărtate.

Unii colectori încearcă să trişeze şi, pentru a trage mai mult la cântar, introduc nisip în cutii. Dar nici aşa nu le merge. Instalaţiile de procesare sunt dotate cu echipamente ce permit purificarea aluminiului la cel mai înalt grad. Cutiile sunt astfel curăţate şi trimise în baloturi către reciclatorii europeni.