Urme de pesticide şi în produsele bio

Urme de pesticide şi în produsele bio

Unele alimente ecologice comercializate în spaţiul comunitar conţin reziduuri de pesticide. Cade astfel mitul potrivit căruia produsele organice sunt total lipsite de substanţe chimice. Produsele bio sunt vândute la preţuri exorbitante, pe motiv că nu sunt tratate cu chimicale şi nu sunt contaminate cu substanţe de sinteză.

Legumele, fructele şi cerealele ecologice se obţin prin interzicerea strictă a utilizării organismelor modificate genetic şi prin restricţii drastice privind folosirea fertilizanţilor sau a pesticidelor de sinteză, potrivit Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Ordonanţa de urgenţă 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice prevede neutilizarea de fertilizatori şi de amelioratori ai solului sau de pesticide şi de aditivi alimentari în producţia de alimente bio. Dacă producătorii nu respectă prevederile impuse de lege privind obţinerea de alimente bio, organismele de certificare trebuie să le retragă dreptul de a mai folosi eticheta ecologică pe produsele lor.

Nivelul Maxim de Reziduuri, depăşit

Cu toată stricteţea impusă de lege însă, un raport al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) indică pentru prima dată existenţa de pesticide şi în produsele ecologice analizate. Mitul potrivit căruia alimentele bio sunt ferite în totalitate de substanţe chimice de sinteză este astfel dărâmat. EFSA a analizat anul acesta pentru prima dată atât mostre din produsele ecologice, cât şi din cele convenţionale.

Din totalul mostrelor analizate, 96% au fost în conformitate cu Nivelul Maxim de Reziduuri (MRL) pentru pesticide şi 4% au depăşit acest nivel, potrivit raportului publicat la sfârşitul săptămânii trecute. Anul acesta au fost analizate mostre colectate în 2007. Reziduurile a 354 de pesticide au fost găsite în cantităţi măsurabile în fructe şi în legume.

În cereale au fost depistate reziduurile a 72 de pesticide. Conform raportului, „în majoritatea cazurilor, MRL este mult sub nivelul toxicologic acceptabil“. Se mai precizează că „dacă un reziduu depăşeşte MRL, aceasta nu înseamnă că cei care consumă astfel de produse sunt neapărat în pericol“.

Situaţie alarmantă

Anul trecut, tot un raport al UE arăta că jumătate din fructele şi din legumele produse în spaţiul comunitar sunt contaminate cu pesticide. Dacă fructele, legumele şi cerealele obţinute în sistem convenţional au tendinţa de a depăşi limitele admise pentru pesticide, situaţia este alarmantă în ceea ce priveşte alimentele bio.

„Este adevărat că reziduurile de pesticide au fost găsite şi pe aceste mostre“, a spus Ian Palombi, reprezentant ­EFSA, citat de EurActiv. Potrivit raportului, mostrele din fructele şi din legumele ecologice au, în general, rate mai mici de surplusuri peste MRL: 1,24% comparativ cu 3,99% în cazul fructelor şi cerealelor convenţionale.

Totuşi, chiar dacă nivelul de pesticide este mic, situaţia nu este mai puţin îngrijorătoare având în vedere faptul că aceste produse sunt comercializate ca fiind lipsite de orice substanţe chimice. Produsele bio sunt vândute la preţuri mult mai mari tocmai pe motiv că sunt „curate“.

Părerile sunt împărţite

În raportul EFSA se menţionează că deocamdată nu există reglementări privind limitele de reziduuri de pesticide premise pentru produsele organice. Părerile cu privire la raportul Uniunii Europene sunt împărţite. Alfred Schädeli, reprezentant al Institutului de Cercetare pentru Agricultură Biologică din Elveţia, s-a arătat surprins de faptul că fructele şi legumele bio conţin astfel de reziduuri. „De obicei, fermierii nu folosesc deloc pesticide şi fertilizatori“ a spus Schädeli, citat de EurActiv.

Produsele ecologice nu trebuie tratate chimic  Foto: Afp

El a adăugat că „doze foarte mici“ de produse chimice ar putea fi prezente în solul sau în aerul din jurul fermelor ecologice. Pe de altă parte, Phil Newton, de la Asociaţia Europeană pentru Protecţia Recoltelor, care reprezintă producători ca Bayer CropScience, BASF, Syngenta şi Monsanto, este de părere că toate formele de agricultură folosesc pesticide. „Industria noastră furnizează aceste produse şi utilizatorilor organici“ a mai spus Newton, citat de EurActiv.

Alimentele bio costă dublu faţă de cele convenţionale

Conform raportului UE, alimentele ecologice produse în spaţiul comunitar conţin mai puţine reziduuri de pesticide decât cele produse în ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

În toate statele UE, alimentele bio sunt mai scumpe decât cele produse în sistem convenţional. În România, dacă un cofraj cu 10 ouă convenţionale costă în jur de 6 lei, acelaşi cofraj, dar plin cu ouă ecologice, costă dublu. De asemenea, un litru de lapte ecologic este comercializat la noi în ţară la un preţ dublu faţă de cel convenţional. Un caşcaval ecologic ajunge la 33 de lei.

Preţul unui kilogram de făină ecologică se ridică la aproape 5 lei, în timp ce aceeaşi cantitate de făină convenţională costă în jur de 2,5 lei. Zahărul ecologic poate să coste şi 80 de lei, iar 250 de grame de cafea bio din import ajunge şi la 40 de lei. O pâine integrală bio este 3,5 lei. Bogdana Ghinescu, directorul unui magazin cu specific bio din Bucureşti, spunea că preţul mai ridicat al produselor ecologice oferă şi o garanţie a calităţii.

Cu toate acestea, noul raport al UE dovedeşte că, în momentul de faţă, consumatorul nu mai poate avea încredere deplină nici în produsele etichetate biologic. Simona Dimache, inginer agronom şi responsabil cu dezvoltarea la o firmă producătoare de legume bio din ţară, susţine că ei nu folosesc deloc niciun fel de tratamente chimice.

„Organismul de certificare în agricultura ecologică face controale neanunţate. Dacă în urma analizelor se constată urme de substanţe chimice în produse, ni se ridică acreditarea. Regulamentul interzice folosirea pesticidelor. Prin urmare, ca să ne menţinem certificatul, noi nu le folosim“.

Simona Dimache oferă însă o posibilă explicaţie a ceea ce este relevat în raportul UE. „E posibil ca urmele de pesticide din legume, fructe şi cereale să provină din apă. Se fac analize la nitriţii şi la nitraţii din apă, dar ploile torenţiale pot contribui la acest fenomen. Probabil că mai există scurgeri“, este de părere inginerul agronom.