Bani UE nefolosiţi pentru curăţarea ruinelor de la fabricile comuniste

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bani UE nefolosiţi pentru curăţarea ruinelor de la fabricile comuniste
Bani UE nefolosiţi pentru curăţarea ruinelor de la fabricile comuniste

Sfântu Gheorghe este singura localitate din România care a solicitat fonduri de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea solurilor contaminate, după aproape doi ani de la lansarea ghidului de finanţare. Un fond de 200 de milioane de euro, bani europeni, stă necheltuit, deşi ar putea fi folosit pentru curăţarea fostelor platforme industriale.

Fiecare stat membru al Uniunii Europene îşi gospodăreşte terenurile contaminate conform legislaţiei naţionale.

În România, legea prevede ca siturile poluate să fie evaluate prin studii plătite de titularii acestor terenuri. Pentru studiile necesare şi pentru implementarea efectivă a lucrărilor de ecologizare a vechilor terenuri industriale pot fi accesate, din aprilie 2008, fonduri europene în valoare de 200 de milioane de euro, prin intermediul măsurii „Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi“ din Programul Operaţional Regional.

Proiectele pot fi depuse însă doar de autorităţi administrative publice locale, ce au în proprietate terenurile pe care se va face ulterior reabilitarea.

Încă e timp pentru a lua finanţare

Potrivit ghidului de finanţare, refacerea zonelor industriale favorizează protejarea mediului. În acelaşi timp, activităţile desfăşurate în acest sens reprezintă un avantaj pentru atragerea noilor investiţii, în condiţiile în care terenurile respective dispun de o infrastructură ce trebuie îmbunătăţită şi nu total reînnoită. Dosarele autorităţilor locale pot fi depuse până la epuizarea fondurilor alocate în acest sens.

Primăria din Sfântu Gheorghe este singura autoritate administrativă locală din ţară ce a realizat, după aproape doi ani de la lansarea ghidului de finanţare a solicitanţilor, un proiect pentru finanţarea activităţii de reabilitare a siturilor industriale poluate. Dosarul a fost depus recent la la Agenţia de Dezvoltare a Regiunii (ADR) 7 Centru, ce cuprinde judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna.

Potrivit oficialilor ADR Centru, la nivelul întregii regiuni sunt disponibile fonduri structurale de peste 25 de milioane de euro pentru activităţi de reabilitare a siturilor industriale. Referitor la singurul proiect depus, viceprimarul oraşului Sfântu Gheorghe, Sztakics Eva, a spus că vor fi reabilitate terenurile din zona Câmpul Frumos, aflată la marginea oraşului, cu o suprafaţă de 36 de hectare, pe care a funcţionat o unitate agroindustrială.

„Din analizele pe care le-am făcut a reieşit că, din cauza pesticidelor folosite pe vremuri, solul a fost poluat. Mai mult, acolo există şi multe construcţii aflate în paragină. Terenul l-am cumpărat în 2007, cu 5,5 milioane de lei, iar acum vrem să dezvoltăm acolo un parc industrial“, a adăugat Sztakics Eva.

Parc de afaceri în loc de ruine

Proiectul întocmit de administraţia locală din Sfântu Gheorghe este, potrivit directorului ADR Centru, Simon Creţu, singurul din ţară depus pe acest domeniu. Lipsa proiectelor este justificată de acelaşi director prin complexitatea proiectelor  şi prin faptul că autorităţile se confruntă cu probleme legate de proprietatea siturilor sau de fondurile insuficiente în comparaţie cu costurile mari ce rezultă din cheltuielile necesare pentru curăţarea fostelor fabrici poluante şi transformarea lor în investiţii profitabile.

Proiectele de reabilitare a siturilor trebuie să se desfăşoare în două etape. Prima etapă are ca scop decontaminarea terenurilor siturilor industriale poluate, preluarea şi depozitarea substanţelor toxice şi periculoase, precum şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor decontaminate, demolarea clădirilor, planarea terenului, inclusiv ambalarea şi transportul deşeurilor.

În cea de-a doua etapă, proiectul trebuie să pregătească situl pentru noi activităţi prin construirea, modernizarea sau extinderea clădirilor şi a infrastructurii rutiere şi feroviare, extinderea utilităţilor de bază şi dotarea noilor construcţii cu echipamente.

Scopul celei de-a doua etape este de a atrage investiţii, de a revigora şi dezvolta economiile locale şi regionale. Valoarea totală a unui proiect trebuie să fie cuprinsă între 400.000 de euro şi maximum 20 de milioane de euro. Contribuţia proprie a beneficiarului este de minimum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru prima etapă şi cel puţin 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru a doua etapă.

Ministerul Mediului ignoră şi inventarierea siturilor poluate

Mihaela Petcu, director general al Direcţiei Implementare Politici de Mediu din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, spune că în prezent nu se ştie ce suprafaţă totală de situri contaminate există pe teritoriul României.

„Ai nevoie de studii serioase ca să afli datele acestea. Noi avem o listă cu inventarierea siturilor contaminate, adică ştim câte sunt, unde sunt şi cum au fost poluate, dar nu le-am măsurat”, spune Petcu. Chiar şi aşa, potrivit ei, lista nu poate fi făcută public pentru că nu a fost aprobată încă de guvern din cauza unor blocaje administrative la nivelul Ministerului Mediului. Problema nu e nouă, având în vedere că România nu a inventariat de atâţia ani nici suprafeţele defrişate din ţară şi nici zonele de protecţie avifaunistică pentru care am ajuns în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite