Tâmpa, muntele uitat în gunoaie

Tâmpa, muntele uitat în gunoaie

Aria protejată de lângă Braşov nu are administrator, iar autorităţile de mediu îşi pasează una alteia responsabilitatea privind îngrijirea zonei. Rezervaţia naturală este lăsată de izbelişte, pradă turiştilor care aruncă pe unde apucă tot ce le prisoseşte, de la hârtii până la PET-uri şi doze goale.

Muntele Tâmpa a rămas al nimănui din 2004, când Direcţia Silvică Braşov şi-a retras custodia. De atunci, autorităţile locale şi cele de mediu nu îşi asumă nicio responsabilitate.

Reprezentanţii Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt, care administrează fondul forestier, nu ştiu cine ar trebui să se ocupe de igienizarea şi de protejarea zonei.

Între timp, turiştii nu au la dispoziţie coşuri de gunoi, iar cei cărora li se pare mult prea greu să coboare cu PET-urile sau cu hârtiile şi pungile în rucsac, până în Braşov, aruncă pe unde apucă tot ce le prisoseşte.  Autorităţile au noroc cu organizaţiile neguvernamentale de mediu, ce se implică în diverse acţiuni de igienizare.

„Noi ne ocupăm de fondul forestier, nu avem nicio treabă cu igienizarea. Nu suntem firmă de salubrizare, ci ingineri silvici. Cu toate acestea, ne implicăm tot timpul în acţiunile de curăţare. Pe platformă facem curat cu ajutorul salvamontiştilor, la bază cu ajutorul ONG-urilor şi cu elevii, iar pe traseu, cu personalul nostru. Nu putem monta containere, pentru că nu are cine să le golească şi în plus, vine ursul şi le rupe“, a spus Dan Olteanu, directorul Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt.

Turiştii sunt vinovaţi situaţia rezervaţiei

Autorităţile de mediu spun că singura mare problemă a gestionării situaţiei critice din rezervaţia Muntele Tâmpa este lipsa unui custode. „Dacă şi-ar asuma cineva responsabilitatea pentru aria protejată, atunci lucrurile ar sta altfel. Rezervaţia are nevoie de un administrator şi de un plan de management“, a precizat Elena Bucur, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu ridică, de asemenea, din umeri. „În cazul în care găsim deşeuri depozitate necorespunzător, nu avem pe cine să amendăm, ci doar dacă îl prindem pe cetăţean asupra faptului. Din păcate, Muntele Tâmpa nu mai are custode fiindcă Direcţia Silvică nu a mai vrut să îl gestioneze, pentru că nu-i recompensa nimeni şi nici nu mai dispuneau de fonduri şi de personal“, a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu Braşov, Ciprian Băncilă.

Cea mai afectată arie protejată din Braşov

Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) din România ar fi avut ca principală misiune administrarea ariilor protejate şi a siturilor „Natura 2000“ pentru a contribui la conservarea biodiversităţii, la ocrotirea speciilor de plante şi de animale vulnerabile sau pe cale de dispariţie şi a monumentelor naturale.

Înfiinţarea agenţiei a fost hotărâtă în noiembrie 2008, dar în momentul de faţă aceasta este încă nefuncţională. „În luna decembrie a anului 2008 am oferit spaţiu Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate, prin hotărâre de Consiliu Local, dar nu a venit nimeni niciodată aici“, a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

În ianuarie 2009, concursurile pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul agenţiei au fost blocate prin hotărârea Guvernului de reducere a unor cheltuieli bugetare, pe fondul crizei economice.

În cazul în care găsim deşeuri depozitate necorespunzător, nu avem pe cine să amendăm, ci doar dacă îl prindem pe cetăţean asupra faptului.

Ciprian Băncilă
comisar-şef Garda
de Mediu Braşov

Obiectiv turistic

Tâmpa este şi singura rezervaţie peisagistică din România ce se întinde pe o suprafaţă de 150 de hectare din judeţul Braşov. Aici au fost consemnate pentru prima dată două specii de plante ce trăiesc numai în România: Crucea Voinicului şi Obsiga Bârsana. De asemenea, pe Muntele Tâmpa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din ţară.

Agenţia pentru Arii Protejate va fi reorganizată

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului  Foto: Marian Iliescu

Funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate reprezintă una dintre obligaţiile asumate de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Agenţia a fost înfiinţată în octombrie 2008, cu o întârziere de aproape doi ani, însă nu funcţionează nici acum. De atunci şi până în prezent, instituţia a dobândit un sediu teoretic, în Braşov. Aceasta are numai trei angajaţi: un director general, un consilier şi un contabil.

Agenţia devine departament

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, promitea încă din luna aprilie rezolvarea problemei privind funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate. Nu s-a întâmplat nimic de atunci pe motiv că „abordarea privind ariile protejate nu este justă“. Mai mult decât atât, Nemirschi spunea că agenţia trebuie transformată într-un departament al  ministerului.

Reprezentanţii Direcţiei Comunicare şi Organizare din minister ne-au spus că odată cu solicitarea Guvernului de reducere, comasare şi desfiinţare a agenţiilor din subordinea ministerelor s-a decis deja transformarea agenţiei într-un departament în cadrul ministerului, ce va prelua toate atribuţiile ANAP.

Arii Protejate din România

Mormanele de gunoaie sufocă multe dintre ariile protejate din România. Ziarul „Adevărul“ a prezentat situaţia critică în care se află, din acest punct de vedere, şi Parcul Natural Cheile Nerei-Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin. De asemenea, Parcul Naţional Retezat, propus pentru cele şapte minuni ale lumii, este infestat de acelaşi peisaj murdar.

În aceeaşi situaţie se află şi Parcul Naţional Bucegi, Parcul Natural Apuseni sau Rezervaţia Naturală Bâlea-Lac. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2007, aria naturală protejată este o zonă în care există specii de plante şi de animale sălbatice sau elemente cu valoare ecologică, ce are un anumit regim de protecţie şi de conservare. Lipsa custozilor face însă ca multe arii naturale să nu beneficieze de îngrijiri speciale, acestea fiind lăsate în voia sorţii.