Societatea civilă se implică în introducerea sistemului „buy-back“

Societatea civilă se implică în introducerea sistemului „buy-back“

Câteva dintre organizaţiile de mediu au participat la dezbaterea  organizată de „Adevărul“ pe tema gestionării deşeurilor din PET. Reprezentanţii societăţii civile au propus şi mobilizarea voluntarilor care să vină în sprijinul Gărzii de Mediu pe partea de control.

Miza campaniei iniţiate de cotidianul „Adevărul“ este curăţarea României de mormanele de PET-uri ce au invadat cursurile râurilor şi câmpurile, contribuind masiv la aşa-numita „poluare albă“.

Citiţi şi:

• Garanţia pe PET  va scăpa ţara de invazia plasticului
• Reciclarea“ PET-urilor se face direct în apele Cascadei Bigăr
• Silvian Ionescu : „«Buy-backul», soluţia pentru a scăpa de PET-uri“
• Răscumpărarea PET-urilor a salvat multe ţări de invazia plasticului

Mobilul campaniei îl reprezintă implementarea la nivel naţional a sistemului „buy-back“, de răscumpărare a PET-ului, având în vedere că sistemul existent în momentul de faţă, colectarea selectivă a deşeurilor, nu deserveşte decât o mică parte a populaţiei.

Rezultatele sunt însă infime. Logica sitemului de răscumpărare a sticlei din plastic este simplă: în momentul în care cetăţeanul îşi cumpără apă, suc sau bere îmbuteliate în sticle din plastic, îşi poate recupera banii pe PET, dacă aduce în schimb, la magazin, sticla din plastic goală, reciclabilă.

Primul pas: cointeresarea

Pentru susţinerea campaniei, „Adevărul“ a organizat o dezbatere cu membrii societăţii civile. La întâlnire au participat reprezentanţii asociaţiilor Salvaţi Dunărea şi Delta, Eco-Civica, Viitor Plus, Copacul de Hârtie, Kogayon, dar şi Alexandru Răduţ, biolog preocupat de problematica reciclării deşeurilor din plastic.

Împreună cu ziariştii au încercat să dezbată care ar fi cea mai simplă cale de declanşare a unei iniţiative civice, care să aibă finalitate legislativă în ceea ce priveşte introducerea sistemului de răscumpărare a PET-ului. Motorul numărul unu al strângerii acestor deşeuri este cointeresarea, deoarece conştiinţa civică şi ecologică se dezvoltă prin interesul trezit în rândul populaţiei, dar şi prin măsuri coercitive.

„Una dintre soluţii este şi recompensarea celui care doreşte să recicleze. În felul acesta poate fi stimulat“, şi-a exprimat părerea în cadrul dezbaterii, Nicolae Rădulescu-Dobrogea, reprezentant Eco-Civica.

Infrastructura, o problemă în România

Sistemul funcţionează în Statele Unite ale Americii, în Canada şi în unele ţări din Europa, printre care Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia. Potrivit Institutului pentru Reciclarea Ambalajelor, rata de reciclare pe segmentul deşeuri din PET a crescut cu aproape 80% odată cu introducerea „buy-back-ului“.

România însă duce lipsă de infrastructură în ceea ce priveşte reciclarea. În primul rând, vor trebui achiziţionate instalaţiile necesare funcţionării sistemului de răscumpărare a PET-ului, precum tonomatele sau presele. Aici, legiuitorul va trebui să decidă cine acoperă costurile pentru crearea infrastructurii: distribuitorii de bături îmbuteliate în PET, lanţurile de magazine care le comercializează sau statul?

Nicoleta Marin de la Kogayon a propus ca sistemul să fie realizat la nivel de producător, care ulterior să-şi dezvolte o reţea de reciclare. „Trebuie avut în vedere foarte clar cine susţine aceste costuri în condiţiile în care ştim că o maşinărie automată de colectare în magazine este în jur de 80.000 de euro“, a susţinut Claudia Cătană, iniţiatoarea proiectului Copacul de Hârtie. Pe de altă parte, Cristina Bucureasa, PR Manager la Salvaţi Dunărea şi Delta, a spus că producătorul nu va putea fi obligat să se implice în acest sistem atâta vreme cât i se oferă şi alternativa colectării selective.

În plus, România mai are o problemă de logistică: lipsa unităţilor de reciclare. „Garanţia pe PET este un detaliu. Ceea ce este în spate va determina succesul unui astfel de sistem. Noi avem un singur centru de reciclare a PET-urilor, la Buzău, care exporta fulgii în China. Dar China nu mai importă din octombrie nimic. Pe de altă parte la noi, nu intră în industrie fulgii pentru că nu rentează. Prin urmare, ce faci cu cantitatea imensă de PET-uri care se adună? Niciun magazin nu va da vreun ban pe PET nimănui, dacă mai departe nu are ce face cu ele“, a susţinut în cadrul dezbaterii Veronica Andronache de la Viitor Plus.

Organizaţiile de mediu şi ziariştii au dezbătut, în redacţia ziarului „Adevărul“, tema cu privire la implementarea sistemului „buy-back“ Foto: E. Crăescu

Una dintre soluţiile „Adevărul“ a fost legată de faptul că odată ce există materia primă în cantităţi considerabile, vor exista stimulii pentru apariţia fabricilor de reciclare. În acest scop, legiuitorul ar putea avea în vedere acordarea de subvenţii celor ce intenţionează să intre în astfel de afaceri.

O altă modalitate ar fi introducerea unei alte taxe care să susţină şi reciclarea. Dar nimic nu poate începe fără un studiu de fezabilitate, după cum sugerează Nicoleta Marin de la Kogayon, chestiune cu care au fost de acord toţi participanţii.

Voluntarii „turnători“

Nicolae Rădulescu-Dobrogea a încercat să găsească o soluţie şi pentru cantitatea imensă de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare întregi în ţara noastră. „Acum vreau să pun accent pe un aspect care ne scapă. E bine că de-acum înainte sistemul va funcţiona în felul acesta, dar ce ne facem cu pogoanele de PET-uri care s-au adunat până acum?“, se întreabă reprezentantul Eco-Civica.

Una dintre soluţiile cu care toţi participanţii la dezbatere s-au pus de acord a fost folosirea unui număr foarte mare de voluntari pe de-o parte pentru ecologizare, pe de altă parte pentru control.

„Putem folosi voluntarii pe partea de control, să vină în sprijinul Gărzii de Mediu şi nu numai pentru strânsul gunoaielor“, susţine Claudia Cătană. „Trebuie să realizăm o reţea de «turnători», în sensul bun al cuvântului, care să semnaleze locurile pline de gunoaie şi pe cei care aruncă deşeurile la întâmplare, aşa cum funcţionează în Germania, acolo unde vecinul îl pârăşte pe cel care nu dă dovadă de spirit civic“, încheie Rădulescu-Dobrogea.

Opinii

Nicolae Rădulescu-Dobrogea, de la Eco-Civica, susţine campania.
Veronica Andronache de la Viitor Plus sprijină campania atâta vreme cât în spate există o infrastructură.
Nicoleta Marin de la Kogayon crede că este o propunere excelentă.
Claudia Cătană, iniţiatoarea Copacului de Hârtie, sprijină campania.
Cristina Bucureasa de la Salvaţi Dunărea şi Delta va prezenta o poziţie a organizaţiei după 22 septembrie.