Magda Iuga : „Sistemul «buy-back» va prinde la elevi şi la pensionari“

Magda Iuga : „Sistemul «buy-back» va prinde la elevi şi la pensionari“

Magda Iuga susţine că şcolarii şi bătrânii vor fi cei mai tentaţi de bonusurile date pentru returnarea sticlelor din plastic. Specialistul estimează că şase luni de zile sunt suficiente pentru realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la introducerea garanţiei pe PET.

Credeţi că garanţia pe PET este soluţia la problema deşeurilor din plastic?

Sistemul de recuperare a PET-urilor prin returnarea unei garanţii consumatorilor poate fi cu siguranţă o soluţie eficientă pentru problema deşeurilor din plastic. Se pare că, în prezent, dacă cetăţeanul nu primeşte ceva în schimb, nu este determinat să adune sticlele din plastic.

De aceea susţin că sistemul „buy-back“ ar funcţiona foarte bine la noi. Începând cu anul 2000 s-au tot organizat programe de conştientizare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, însă foarte puţini români au fost receptivi la acestea. În schimb, populaţia s-ar putea obişnui mai uşor cu bonusul primit la returnarea PET-urilor.

Care ar fi primul pas spre legiferarea sistemului „buy-back“?

Pentru implementarea unui asemenea sistem trebuie să ţinem neapărat cont de particularităţile fiecărui oraş. În opinia mea, mai întâi ar trebui să fie iniţiate proiecte-pilot în fiecare sector, dacă avem în vedere Bucureştiul. Ulterior va fi evaluat răspunsul populaţiei.

Precizez aici că trebuie luate măsuri de pază. În oraşul acesta, orice se poate vandaliza. Nici nu vă imaginaţi câte tomberoane pentru colectare selectivă au fost arse. La fel se poate întâmpla cu automatele în care se introduc PET-urile, dacă acestea nu sunt amplasate în magazine.

Nu-mi pot explica acest comportament decât prin lipsa de educaţie. Aceşti oameni care distrug nu se gândesc la faptul că ard bani publici, fonduri la care contribuie şi ei într-o oarecare măsură.

Cine ar trebui să fie responsabil de fondul de garanţie care stă la baza sistemului „buy-back“?

Principalul rol în acest sistem ar trebui să-l aibă producătorul băuturilor ambalate în PET. Acesta obţine profit de pe urma vânzărilor sale, dar trebuie să se gândească şi la cel mai eficient mod de recuperare a deşeurilor din ambalaje.

Produsul respectiv ar trebui să aibă un cost adăugat rezonabil, astfel încât vânzările să nu aibă foarte mult de suferit. După părerea mea ar trebui să apară un organism independent care să se ocupe de gestionarea acestor bani, aşa cum sunt organizaţiile ce preiau de la producători responsabilitatea reciclării altor tipuri de deşeuri.

Ce se va întâmpla cu operatorii care se ocupă în prezent de gestionarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor?

Aceştia ar putea pierde un segment de piaţă şi ar putea opera doar în domeniul reciclării sticlei şi a hârtiei. Este economie de piaţă, n-au decât să-şi facă propriile evaluări şi să ia măsuri.

Ar putea foarte bine să se implice în circuitul determinat de sistemul „buy-back“, dar ar trebui să suporte un efort financiar iniţial. Personal, îmi doresc foarte mult implementarea unui sistem de garanţie pe PET şi voi colabora cu toţi cei implicaţi pentru găsirea celei mai bune soluţii. Recuperarea sticlelor din plastic este esenţială, chiar dacă este sau nu profitabilă.

Profil Magda Iuga

Profesie: director executiv adjunct al Direcţiei de Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.

Vârsta: 48 de ani.

A absolvit masteratul în domeniul Administraţiei Publice Locale din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (S.N.S.P.A.), specializarea Servicii Publice. Din 1996 profesează în Primăria Municipiului Bucureşti, ca specialist în gestionarea deşeurilor. A obţinut mai multe diplome ce îi atestă specializarea privind managementul proiectelor cu finanţare externă.

Producătorii ar putea fi sprijiniţi cu subvenţii de la stat, dacă le vor scădea vânzările.

Opiniile altor specialişti

Silvian Ionescu

Comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu

„Orice metodă de colectare a sticlelor din plastic care dă roade este bine-venită şi vă garantez că prin sistemul «buy-back» putem mări considerabil cantitatea de PET-uri strânse şi reciclate până acum“.

Vlad Marcoci

Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu

„Dacă sistemul  «buy-back» se dovedeşte profitabil, vor fi destui dispuşi să-l desfăşoare, iar statul poate veni în sprijinul celor interesaţi prin bani din taxa pe pungile de plastic sau ecotaxa“.

Vladimir Rojanschi

Prorectorul Universităţii Ecologice Bucureşti

„Ar fi bună o reglementare ce prevede obligativitatea celui care desface sticla să o returneze în schimbul unei garanţii. Merită să se iniţieze un proiect-pilot care să prevadă garanţia pe PET. Să vedem dacă funcţionează“.

Întrebări pentru evaluarea pieţei

Iuga consideră că înainte de construirea unui sistem de tip „buy-back“ în România, o perioadă de şase luni ar fi semnificativă pentru evaluarea pieţei. „Trebuie studiat şi fiecare segment al populaţiei pentru a vedea unde se constată cea mai mare receptivitate cu privire la «buy-back». În opinia mea, garanţia pe PET va prinde cel mai bine în rândul copiilor din clasele II–VIII şi în rândul pensionarilor“, susţine ea.

Iuga mai spune că important este ca după proiectele-pilot, după identificarea tuturor problemelor care apar şi după conceperea unei variante finale a sistemului, acesta din urmă să fie legiferat.

• În ce interval orar şi în care zile ale săptămânii se returnează mai multe sticle din plastic?

• Câte automate ar trebui să fie amplasate în fiecare sector şi care este capacitatea de prelucrare a acestor automate?

• Care este fluxul de populaţie într-o anumită zonă?

• Care este potenţialul financiar al zonelor în care se practică sistemul? Cel care locuieşte într-o zonă slab dezvoltată financiar, de exemplu, va fi mult mai tentat să returneze sticlele din plastic, potrivit Magdei Iuga.

• Pot fi bonusurile pentru sticlele returnate date diferenţiat – fie bani, fie tichete valorice – , în funcţie de cererea segmentelor de public din fiecare zonă?