Nea Sandu vindecă cu iarbă
0
Bolile de ficat, ulcerul sau reumatismul. Sunt doar câteva dintre durerile pe care un prahovean de 80 de ani susţine că le poate vindeca cu plante doar de el ştiute. Moş Sandu a învăţat să facă „de leac“ de la nişte babe care au trăit mai mult de 90 de ani. Astăzi este căutat de suferinzi din toată ţara, dar şi din Basarabia, Germania sau Franţa.
Mai citeşte şi :
De când a prins să înţeleagă, în urmă cu 40 de ani, taina ierburilor de leac, majoritatea locuitorilor din Măneciu au început să se simtă ca-n tărâmul fermecat al tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte.
Nimeni nu mai vrea să îmbătrânească, niciunul nu mai vrea să audă de doctor. Cu mic, cu mare bat la poarta cu lemnul pe jumătate putrezit a vraciului.
Nea Sandu cu ierburile
Locuieşte pe Şoseaua Naţională la numărul 39, dar toată lumea îl cunoaşte drept „nea Sandu cu ierburile”. I s-a dus vestea. În Măneciu, pe oricine ai întreba, te îndrumă spre el într-o clipită. Casa este uşor de găsit.
În fundul grădinii, înecat în verdeaţă, nea Sandu coseşte. „Mângâi şi eu iarba cu coasa, să am la iarnă nutreţ pentru vite”. Mişcările sunt sigure şi precise ca ale unui flăcău de 25 de ani. Are 80 de ani, dar nu-l dai pe unul de 60. Când îl întrebi de vârstă, îţi răspunde că are „opt lei”. Nu se ştie de ce îşi calculează vârsta ca pe bani.
Cu siguranţă, însă, înţelepciunea adunată în aproape un secol l-a ajutat să înţeleagă că viaţa, în fond, nu face două parale, dacă nu este trăită în deplină armonie cu natura. De aceea, poate, şi-a găsit menirea în a se ajuta şi a-şi ajuta semenii cu leacuri generos dăruite de mama natură.
Cunoaşte şi culege peste 250 de ierburi, zice el, binecuvântate. Pe unele le cultivă chiar la el în grădină, dar pe majoritatea din creierii munţilor Ciucaş, Zăganu, Gropşoare, căţărându-se după ele până la 2000 de metri altitudine. Adună de acolo, noaptea pe lună plină, pufuliţa cu flori mici pentru prostată sau dimineaţa, pe rouă, untul pământului, o rădăcinoasă aflată la un metru adâncime.
Tinereţe fără bătrâneţe
Pielea feţei îi este netedă ca obrazul unui prunc. Are ochi vioi de veveriţă, o mustăcioară ca a lui Paul Newman şi un zâmbet cald, ca al zarzărilor înfloriţi.
Ţopăie de colo-colo cu mare sprinteneală. Spune că se menţine aşa pentru că în fiecare dimineaţă bea câte două păhărele de ţuică, în care s-a macerat ghinţăr şi lumânărică. Soţia sa, Agapia, de 75 de ani, este la fel de luminoasă la faţă. Are însă probleme medicale severe, din cauza cărora abia se mai poate mişca. În cazul dumneaei, ierburile lui nea Sandu n-au mai avut efect. Totuşi, leacurile moşneagului vindecă de la copiii de 4-5 ani şi până la cei în pragul bătrâneţii.
Câştigă din mica afacere doar 60-70 de lei pe lună. „Untul pământului şi lumânărica sunt mai greu de găsit. Aerienele merg mai uşor. Din ele se fac ceaiuri, tinctură, bittere. Eu dau la oameni plantele şi reţeta, iar ei şi le prepară singuri acasă. De regulă, plantele se combină. Pentru boala de ficat se amestecă anghinare, fierea pământului, ţintaur şi iarba ielelor. Pentru tensiune sunt bune florile de păducel şi talpa gâştii, iar pentru inimă valeriana şi odoleanul. La ulcer sunt indicate ghinţărul şi lumânărica macerate în ţuică. Eu m-am vindecat într-o săptămână de un ulcer care sângera”, spune zâmbind.
Leacuri pentru potenţă
Dintr-un orgoliu masculin uşor de explicat, nea Sandu spune că nu a apelat niciodată la astfel de ceaiuri. Soţia aprobă. Se fac glume şi râd amândoi înveseliţi de temă: „Pentru potenţă sunt folosite sculătoarea, năvalnicul, brânca ursului şi năprasnicul.
Ultimul, în combinaţie cu pedicuţa, este bun să lecuiască şi de tutun şi de băutură. Se pun câteva picături în ceai sau cafea, iar în scurtă vreme te laşi de fumat şi o răreşti serios cu şpriţul”.
Ierburile pentru ceaiuri le vinde de acasă sau la o tarabă închiriată la piaţă. Cele mai scumpe şi la mare căutare sunt untul pământului, ghinţărul şi lumânărica. O sută de grame din acestea costă între 20 şi 30 de lei. Dintre plantele aeriene cele mai căutate sunt cele pentru stomac, ficat şi vedere.
Pentru potenţă sunt folosite sculătoarea, năvalnicul, brânca ursului şi năprasnicul. Ultimul, în combinaţie cu pedicuţa, este bun să lecuiască şi de tutun şi de băutură.
Sandu Drăgănoiu
culegător de plante medicinale
Leac pentru reumatism
Se ia o bucată din untul pământului, se dă prin răzătoare, se introduce într-o sticlă, se adaugă hrean ras şi se combină cu 100-200 de grame de oţet alb. Se lasă la macerat până când se obţine o pastă. Se frecţionează blând.
„Să ferească Dumnezeu să nu-l mai avem!“
Elena Ruxandra îi este recunoscătoare lui nea Sandu pentru ajutorul primit după naştere Foto: Foto: Daniel Ştefănescu, Click!
De jur-împrejurul şopronului stau agăţate zeci de mănunchiuri de plante puse la uscat. În pod, ca-n peştera lui Ali-Baba, stau stive de cutii conţinând comorile naturii.
Le ştie pe toate dintr-o ochire. Are doi băieţi, are nepoţi şi strănepoţi, dar niciunul nu pare să-i calce pe urme, deşi ar fi vrut să iniţieze pe cineva în ştiinţa recunoaşterii ierburilor de leac.
„Odoleanul şi valeriana sunt pentru inimă. Se toacă mărunt şi se face ceai din ele. Se bea pe stomacul gol dimineaţa. Pentru tensiune sunt florile de păducel, de talpa gâştii şi de ienupăr. Boabele de ienupăr se pun într-un pahar cu apă de seara până dimineaţa. Dimineaţa se bea apa. Ajută la tensiune, la inimă şi la rinichi”, divulgă din secretele sale nea Sandu.
O tânără mămică de 22 de ani, cu prunci de trei şi cinci ani, intervine: „Mie mi-a dat ceaiuri pentru copii când au fost deranjaţi la stomac, lujer de afin (pentru dureri de spate) şi ceaiuri pentru urcior. Când am probleme mă ajută mereu, ferească Dumnezeu să nu-l mai avem!”, spune Rădescu Elena Ruxandra.
Mi-a dat ceaiuri pentru copii când au fost deranjaţi la stomac şi ceaiuri pentru urcior. Mă ajută mereu.
Rădescu Elena Ruxandra,
localnică Măneciu
Se încarcă comentariile...
