Iulian Iancu: „România este «zero» în domeniul reciclării PET-urilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iulian Iancu: „România este «zero» în domeniul reciclării PET-urilor“
Iulian Iancu: „România este «zero» în domeniul reciclării PET-urilor“

Deputatul Iulian Iancu a avut prima iniţiativă legislativă cu privire la introducerea sistemului „buy-back“, de răscumpărarea PET-urilor, în magazinele din România. Parlamentarul spune că agenţii care operează în sistemul de colectare selectivă s-au opus propunerii legislative, iar proiectul său a rămas în coadă de peşte.

„Adevărul”: Anul trecut aţi realizat un proiect de lege ce prevede introducerea garanţiei pe PET. Cum a continuat iniţiativa?

Iulian Iancu: În iulie 2008 a fost făcută propunerea şi a plecat de la disperarea de a găsi o soluţie, în primul rând, pentru problema cantităţii uriaşe de PET-uri de pe marile lacuri de acumulare, ceea ce duce la dificultatea pentru Hidroelectrica de a-şi uzina apa din aceste lacuri în condiţii de siguranţă. După cum am constatat cu toţii, câmpurile, râurile, Delta Dunării sunt pline cu sticle din plastic.

De aici şi graba de a realiza proiectul de lege. Am analizat şi ceea ce se întâmplă în Europa cu aceste deşeuri din plastic şi am constatat că este absolut necesar pentru noi să introducem un sistem de revalorificare. Reciclarea unei tone de mase plastice, rezultată din PET-uri, determină economisirea a 1,8 tone de ţiţei, ceea ce înseamnă efiecientizarea resurselor energetice. La noi, România este „zero” în domeniul reciclării PET-urilor pentru că acestea sunt în continuare pe câmpuri, pe râuri. Este clar că sistemul actual de colectare nu funcţionează.

Când am prezentat proiectul în Comisia economică din Senat, cei care se ocupă de colectarea selectivă s-au simţit afectaţi în zona lor de activitate... Metoda pe care am propus-o este simplă. La fiecare PET se adaugă o anumită sumă, cetăţeanul se întoarce cu PET-ul la supermarket, unde există un automat, şi primeşte un bon cu care îşi poate cumpăra un alt produs. Ţinta mea este să dezvoltăm o „orizontală“ economică aici, pentru că odată colectate, PET-urile se introduc în automat, se balotează şi se trimit într-un centru unde îl transformă în granule. Din aceste granule se obţine fibră, din care se pot confecţiona articole de îmbrăcăminte.

Dar România exportă granulele obţinute din PET-uri.

E o greşeală, noi am putea valorifica granulele în interior. Avem agenţi economici industriali care au în depozite instalaţii tehnologice de transformare în granule şi valorificare, dar nu au un sistem bine pus la punct pentru a face rost de materia primă.

În proiectul de lege propus, cine este responsabil de gestionarea banilor recirculaţi în cadrul sistemului „buy-back”? Producătorul de PET, producătorul băuturilor îmbuteliate sau lanţul de magazine?

Cheia o vor reprezenta supermarketurile, pentru că acolo se întoarce deşeul din plastic. Producătorul de PET este undeva în afara sistemului. Punctul principal se regăseşte în centrul de colectare, iar noi trebuie să impunem o regulă, printr-o reglementare. Nu ne putem baza pe buna înţelegere a oamenilor. Ce ne lipseşte astăzi? Elementul de încurajare pentru cetăţeanul român, ca acesta să vină singur la centrul de colectare. Supermarketurile se vor simţi împovărate la început, dar, pe temen lung, avantajele vor fi mari. 

Voi studia acele prevederi din legislaţia europeană ce ne sprijină în  reglementarea sistemului „buy-back“ în România. În dezbatere la Comisie, agenţii economici responsabili de colectarea selectivă au ridicat tot felul de probleme, astfel încât mi-am dat seama că totul pleacă mai degrabă dintr-o abordare subiectivă, şi nu dintr-o dorinţă de a rezolva această situaţie, simţindu-se afectaţi pe o zonă pe care o gestionează ei astăzi. Cert este că sistemul de colectare selectivă nu este eficient la noi. Cu toate acestea, nu-l exclude nimeni. De ce nu s-ar putea găsi şi ei undeva în acest lanţ?

Dacă fondul pentru garanţie este gestionat de supermarketuri ar însemna să excludem zona rurală din proiect...

N-o excludem. Să vă dau un exemplu. Dacă într-o comună nu există supermarket, se poate amplasa într-un loc securizat un automat de colectare şi balotare a PET-urilor. E drept, este mai dificil, dacă ne gândim la toate satele din ţară. În plus, este o sarcină grea pentru un bătrân sau pentru cineva bolnav să facă drumuri cu PET-urile în sacoşă... Dar ei pot fi ajutaţi, trebuie să găsim modalităţi de a-i determina să introducă deşeurile din plastic în
circuitul de reciclare.

Profil Iulian Iancu

image

6 octombrie 1960 – s-a născut în localitatea Gherăeşti, judeţul Neamţ;
1985 – a primit titulatura de inginer, specializarea Petrol şi Gaze;
1993-1998 – a studiat la University Business School – Oxford, Marea  Britanie, specialitatea Management;
1999 – Auditor;
2001 – Doctor în ştiinţe – specializarea Petrol şi Gaze;
2007 – Doctor în ştiinţe economice;
Membru PSD din 2001, în prezent este preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor.

Cine gestionează fondul de garanţie pentru PET-uri?

Suma adăugată la preţul PET-ului din supermarket, care este recuperată la returnare, nu este valabilă pentru micile magazine de la sate. În cazul acesta, automatele oferă recompensă pentru nişte sticle din plastic care au fost achiziţionate fără preţul de garanţie...

Acel cost adăugat se întoarce la om. La sfârşit de săptămână, el se duce la magazinul din sat, unde există deja aparatul amplasat, deci poate preda PET-urile. Dacă n-am aparat, nu-mi iau banii astăzi. Aici intervine cel care face parte din lanţ. Dacă el amplasează aparatul, el îşi ia balotul de PET-uri de acolo şi tot el îl vinde reciclatorului. Deci, el este interesat să se strângă cât mai multe PET-uri.

Problema este că sistemul nu ar putea funcţiona la buticurile din sate pentru că acestea nu fac parte din marile lanţuri de magazine.

Înseamnă că atunci când pleacă de la producător, PET-ul ar trebui să aibă o „taxă” adăugată, cu care să fie distribuit şi în marile magazine, şi în buticuri, iar în momentul în care mă duc la magazinul din sat, îmi dau banii înapoi. Mai trebuie deci studiat proiectul. Eu m-am grăbit anul trecut pentru că a fost o revoltă. Nu e posibil ca nimeni să nu facă nimic, iar noi să stăm înconjuraţi de deşeuri din PET-uri. Iniţiativa legislativă poate fi modificată.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite