În România, gunoaiele „urcă“ şi la peste 2.000 de metri altitudine

În România, gunoaiele „urcă“ şi la peste 2.000 de metri altitudine

Nici Creasta Făgăraşilor nu a scăpat de invazia plasticului. La Bâlea Lac sunt aruncate la întâmplare mormane întregi de resturi. Reprezentanţii autorităţilor locale şi ai Gărzii de Mediu ridică din umeri şi nu fac nimic pentru ca zona să-şi recapete frumuseţea.

Traseul montan Bâlea Lac- Podragu nu mai reprezintă demult o soluţie pentru iubitorii de natură şi de înălţimi sau pentru cei care vor să scape de societate şi de drumurile aglomerate. Nici zona Bâlea Lac, Şaua Caprei şi Lacul Buda nu au scăpate de invazia plasticului. PET-urile, pungile, cutiile de conserve de diferite mărimi, pliculeţele de ceai folosite „decorează“ acum peisajul montan.

Primăria Cârţişoara, responsabilă cu gestionarea a acestui areal nu poate face faţă cheltuielilor de ecologizare a zonei, iar edilul Dorin Magda spune că el nu poate fi gunoierul Europei.

Salvamontiştii, sanitari ai crestelor

Salvamontiştii îşi cheamă familiile să strângă gunoaiele. Spun însă că se luptă cu morile de vânt. Asociaţiile montane sunt prea puţine, iar Garda de Mediu nu face nimic pentru curăţarea zonei.

Atât traseul montan, cât şi lacul Buda sunt acoperite de deşeuri de toate felurile: borcane cu resturi de gem, hârtie igienică folosită, cutii de conserve şi doze de bere goale.

Salvamontiştii din zonă aşteaptă acum să se diminueze numărul turiştilor, iar în luna octombrie vor începe să strângă iar mizeria, alături de familiile şi de prietenii lor. Lacurile de pe acest traseu au mai fost ecologizate în cadrul unor campanii de anul trecut şi de acum doi ani. Sub deviza „Lacurile glaciare nu sunt gropi de gunoi“, au venit scafandrii din Constanţa şi au încercat de asemenea să cureţe totul. În fie­care an însă este parcă şi mai mult gunoi în lacuri.

„Din tot sufletul, vă rugăm  căraţi-vă gunoaiele. Luaţi un sac menajer şi legaţi-l de rucsac. Greutatea gunoiului la coborârea de pe munte nu va depăşi un kilogram!“, spune Adrian Sănduloiu, salvamontist de o viaţă.

Rezervaţie doar cu numele

Turiştii poluează zona cu  sticle din plastic  Foto: Ana Poenariu

Bâlea Lac a rămas rezevaţie doar cu numele, scris pe o pancartă scorojită care te întâmpină imediat ce urci Şaua Caprei.

Fum, miros de combustibil, gunoaie şi o serie de tarabe unde vânzătorii ambulanţi comercializează numai kitsch-uri, toate acesteaai pătruns până în inima munţilor. În plus, muzica zguduie toată Căldarea Bâlii.

Primăria din Cârţişoara nu mai ştie ce să facă. Nu mai există groapă de gunoi, iar sticlele din plastic şi cutiile de conserve ale turiştilor trebuie transportate până în Avrig. Dar totul este scump. Bugetul local suportă 1.000 de lei pentru fiecare ghenă transportată din Bâlea Lac.

Primarul, Dorin Magda, este depăşit de situaţie: „Eu nu mai pot să fiu gunoierul Europei, pentru că aici nu vin doar turişti români. În vara asta au urcat enorm de multe maşini la Bâlea. Cred ca au fost şi cinci mii de maşini pe zi. Ar trebui să transform primăria în serviciu de salubritate, să plec şi să plătesc un astfel de serviciu sau să mă mut în Bâlea“, spune edilul.

Mai mult de atât, el susţine că problema gunoaielor din Bâlea nici nu s-a discutat în adunările Consiliului Judeţean Sibiu şi nu a fost menţionată posibilitatea alocării unor sume de bani.

Constantin Şovăială, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu declară că într-adevăr problema nu s-a discutat în şedinţe, pe motiv că nu ar prea fi fonduri. „Dar vom găsi o soluţie, poate o taxă de acces ca aceea de la lacul Sfânta Ana, pentru că zona de acolo este un model ce trebuie urmat“, spune Şovăială. Cârţişoara are arondate trei zone montane mari, toate fiind rezervaţii naturale: Bâlea Lac, Valea Doamnei şi o parte a Văii Laiţei.

La Bâlea Lac au loc frecvent acţiuni de ecologizare

Edilul din Cârţişoara este sătul: „Rezervaţiile ţi le bagă pe gât şi nu se întreabă nimeni dacă te poţi ocupa cu adevărat de ele. Garda de Mediu a fost de multe ori în zonă, dar comisarii au ridicat din umeri şi au plecat“, spune Magda. Reprezentanţii Gărzii de Mediu se spală pe mâini. 

Ciprian Simulescu, comisar în cadrul filialei Gărzii de Mediu Sibiu, declară că s-au făcut verificări în zonă chiar luna trecută şi că situaţia nu este chiar aşa neagră.