Cum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă România
0
PET-urile reprezintă peste 30% din volumul de deşeuri din România, iar colectarea, reciclarea şi tratarea acestora, ce constituie o obligaţie faţă de UE, sunt ineficiente. În Germania, sistemul „buy-back” a fost introdus în 2003, iar 70% din PET-urile folosite sunt colectate şi reciclate.
Românii ar putea să aducă la magazin PET-urile şi să primească şi bani pentru ele Foto:Adevărul
„Sistemul «buy-back» de colectare a PET-urilor ar afecta afacerile firmelor care se ocupă acum de colectarea selectivă”, spune Năcuţă. Preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a înregistrat anul trecut la Camera Deputaţilor o propunere legislativă prin care promova ideea de „buy-back“ pentru PET-uri. Iulian Iancu spunea la acea vreme că a iniţiat acest proiect „dintr-un gest disperat, văzând grămezi de PET-uri şi de cutii de bere pe lacuri şi în jurul localităţilor” şi avansa ideea de a-i implica pe cetăţeni direct în procesul de colectare a PET-urilor.
Iancu propunea ca pentru fiecare PET returnat cumpărătorul să primească un leu, iar locurile de colectare să fie amenajate în hypermarketuri. Statul ar fi urmat să se implice în această acţiune prin asigurarea transportului care, potrivit declaraţiilor lui Iancu, „nu presupune vreo suplimentare de fonduri”. Şi propunerea lui Iulian Iancu, cât şi intenţia ministrului Nemirschi nu sunt în acest moment decât vorbe, în timp ce pelagra PET-urilor se întinde peste lacuri, râuri sau la margine de drum.
Firmele de salubritate „gestionează“ PET-urile
Colectarea plasticului în România se face cu ajutorul unor organizaţii private de recuperare a PET-urilor, printre care şi Eco-Rom. Acestea amplasează containerele destinate colectării selective, al căror cost, de regulă, îl suportă şi care este cuprins între 90 şi 500 de euro. În colaborare cu primăriile, care stabilesc locul amplasării acestor containere speciale, şi cu firmele de salubritate, care le golesc, sortează şi transportă PET-urile la punctele de reciclare, aceste organizaţii fac parte din reţeaua actuală de colectare a plasticului în România.
Deocamdată însă, aceste containere, din cauza mărimii lor, cât şi a locurilor în care sunt aşezate se dovedesc o soluţie destul de ineficientă. Ele sunt amplasate în spaţii în care oamenii ajung cu greu ori sunt folosite, de multe ori, pentru depozitarea molozului sau a resturilor menajere. „Suntem o societate de recuperare a PET-urilor. Facem acţiuni de promovare, ne ocupăm de comunicare. De golirea, sortarea şi transportul PET-urilor din containere, se ocupă Salubritatea, pentru că nu avem maşini pentru aceste deşeuri”, spune Mugurel Rădulescu.
Eco-Rom, 55% din piaţă
Asociaţia Eco-Rom preia responsabilităţile legate de colectarea şi reciclarea ambalajelor aduse pe piaţă de operatorii economici. Eco-Rom reprezintă 55% din agenţii economici care colectează şi PET-uri. Anul 2008 a fost foarte bun pentru Eco-Rom Ambalaje. Societatea a avut o cifră de afaceri de 32,6 milioane de lei, cu peste 40% mai mare decât cea înregistrată în anul 2007.
Occidentalii folosesc pentru sticlele din plastic, pe lângă colectarea selectivă, şi sistemul „buy-back” Foto: Adevărul
Soluţie
Agenţii economici care vând produse ambalate în PET-uri ar putea să-şi doteze magazinele cu spaţii pentru colectarea deşeurilor, iar comercianţii să instituie o taxă pentru fiecare PET sau doză de aluminiu. Aceşti bani vor fi recuperaţi de consumatori prin returnarea ambalajelor.
Se încarcă comentariile...
