„Codul hranei“ contestat şi în România

adevarul

Publicat: 04.08.2009 20:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 09:55

Codex Alimentarius este o colecţie de norme alimentare coordonată de ONU, dar contestată peste tot în lume.În întreaga lume au apărut reacţii împotriva „codului hranei“. Criticii susţin că sunt promovate interesele trusturilor farmaceutice şi nu ale consumatorilor.

„Sistemul de Igienă şi Siguranţă a Alimentelor – HACCP – Certificat pe baza Directivei 852/2004 UE şi Codex Alimentarius“.Această menţiune este înscrisă pe eticheta făinii de grâu albă superioară Titan, comercializată în magazinele româneşti.

Puţini sunt însă cei care au auzit de Codex Alimentarius, dar şi mai puţini cei care ştiu ce controverse se ascund în spatele acestei denumiri.

Potrivit unui document furnizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Codex Alimentarius sau „codul hranei“ a fost înfiinţat în 1962 în cadrul unui program comun al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Codex Alimentarius este o colecţie de norme alimentare adoptate la nivel internaţional.Acestea au scopul să protejeze sănătatea consumatorilor şi să asigure practici oneste în comerţul cu alimente“, se arată în documentul ANSVSA.

Codexul include norme pentru toate grupurile de produse alimentare prelucrate, semiprelucrate sau materii prime“. Programul este guvernat de Comisia Codex Alimentarius (CAC). „Programul, prin care sunt elaborate standardele alimentare incluse în colecţia CA, este preluat de cele peste 170 de ţări membre ale Comisiei.

România este ţară membră a Comisiei Codex Alimentarius“, spune Liviu Rusu, director general ANSVSA. Codex Alimentarius va fi adoptat, oficial, la nivel mondial la 31 decembrie 2009.

Medicamente în loc de hrană

Cu toate acestea, la nivel mondial s-a creat un curent de opoziţie în ceea ce priveşte unele reglementări ale Codex Alimentarius. Opozanţii spun că, în conformitate cu acest Codex, suplimentele alimentare nu pot fi vândute în scopuri preventive sau terapeutice. „Suplimentele alimentare şi plantele medicinale vor fi confiscate de industria farmaceutică.

În loc să mâncăm alimente, vom mânca medicamente. De exemplu, muşeţelul va fi vândut în farmacii la preţuri mari şi în cantităţi mici“, ne spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. El a dat exemplul vitaminei C căreia i se va aplica o modificare chimică astfel încât să fie vândută ca medicament.

„ne îndepărtăm de natură“

„E o luptă subterană. Este vorba de bani şi de anumite interese şi mai puţin de grija pentru consumator. Mai mult decât atât, ne vom îndepărta tot mai mult de natură“, mai spune Gheorghe Mencinicopschi.

„Dacă mie îmi place să-mi fac seara un ceai calmant de muşeţel sau de tei sau dacă vreau să elimin paraziţii intestinali cu usturoi sau cu pelin, vi se pare normal să nu am voie să obţin teiul, muşeţelul sau usturoiul decât cu reţetă de la medic?“, se întreabă Cristian, administratorul site-ului fight4romania, care conduce o campanie online împotriva Codex-ului.

Cristian, alături de alţi aproximativ 20.000 de români au semnat o petiţie care circulă pe internet şi care este adresată Guvernului României, prin care semnatarii se împotrivesc acestei legi.

Petiţie online împotriva Codex-ului

„Codex Alimentarius intenţionează să pună în afara legii orice metodă alternativă în domeniul sănătăţii, cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor“, se arată în petiţia online. Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Agricultură Ecologică, declară că a semnat această petiţie.

Un alt semnatar este senatorul Iulian Urban, preşedintele Asociaţiei de Asistenţă pentru Consumatori. „România are o suprafaţă imensă de teren agricol lăsat în paragină. De ce am avea noi nevoie să adoptăm un astfel de Codex sau de ce ne-am gândi la suprapopularea planetei în loc să ne gândim cum ar fi mai bine să cultivăm raţional aceste terenuri?“, spune senatorul.

Liviu Rusu răspunde însă că acest Codex nu poate să scoată în afara legii medicina alternativă din două motive: nu lucrează în regim legislativ şi nu are ca obiect de activitate medicina alternativă. „Sistemul Codex Alimentarius nu este obligatoriu, toate aceste standarde şi prevederi fiind de natură consultativă“, precizează Liviu Rusu.

Pe de altă parte, Gheorghe Mencinicopschi spune că recomandările Codex Alimentarius odată adoptate, devin obligatorii. Nu numai românii se împotrivesc însă adoptării Codex-ului. Internetul abundă de bloguri şi de site-uri de peste tot din lume, ce se poziţionează împotrivă.