Târgu-Jiu: Rezervaţie de castani, atacată de o ciupercă

Plantaţia de castani din Tismana este pusă în pericol din cauza unui parazit. Potrivit reprezentanţilor de la Ocolul Silvic, mai bine de jumătate din specia castanului comestibil s-a uscat din cauza unei ciuperci dăunătoare.

Zona Tismana, din judeţul Gorj, este renumită pentru plantaţile de castani comestibili ce se întind pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, cei mai mulţi arbori având mai bine de 60 de ani. Aflată la doar câteva minute de sediul Ocolului Silvic din Tismana, pădurea  de castani Eroni, cea mai compactă şi densă, este un loc de atracţie pentru turişti.

Declarată  monument al naturii, ea se întinde pe o suprafaţă de 40 de hectare şi asigura o producţie între 30 şi 65 tone de fructe pe an. În pădurile de castani de  pe dealurile Eroni şi Pocruia există şi exemplare de dimensiuni foarte mari, plantate probabil în vremea lui Nicodim (secolul  al XIV-lea), ctitorul mănăstirii Tismana, sau imediat după aceea. Mai multe exemplare măsoară pe circumferinţă între şase şi opt metri, iar unul a cărui circumferinţă depăşea 10  m s-a  prăbuşit, putred, în 1985, după o  existenţă de circa 600  ani.

În urmă cu nouă ani, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Bucureşti a introdus în cultură, şi în această zonă, castani comestibili din străinătate. Ulterior s-a constatat că aceşti arbori au fost infestaţi cu ciuperca Cryphonectria parasitica.

În termeni populari, boala se numeşte cancerul de scoarţă.  Preocupările privind problemele de sănătate ale castanului comestibil au început în urmă cu şase ani, când reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, împreună cu cercetători de la ICAS Braşov şi cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice au luat primele măsuri de identificare a zonelor afectate de ciuperca dăunătoare.

Ciuperca se înmulţeşte foarte repede

Ciuperca atacă violent trunchiul şi ramurile arboretelor, fapt care conduce la uscarea zonei superioare a locului afectat. Suprafaţa cuprinsă de ciupercă se usucă, moare, scoarţa se desprinde şi cade. Respectivul parazit se înmulţeşte foarte repede, indiferent de anotimp, rezultând un număr mare de spori care sunt răspândiţi prin vânt, insecte şi ploaie.

„La un moment dat ne-am trezit că încep să se usuce castanii. La început nu ne-am dat seama care ar putea fi cauza. De când lucrez aici nu am mai întâlnit aşa ceva. Este păcat că se usucă văzând cu ochii. Este posibil să dispară şi arborii sănătoşi care au mai rămas. Noi i-am tăiat pe cei uscaţi  şi i-am ars în scopul diminuării surselor de infecţie. Apoi am plantat puieţi în locul celor pe care i-am tăiat“, spune Alexandru  Grecescu, şef District Tismana, în cadrul Ocolului Silvic.

Cu puţin timp în urmă a fost afectat şi singurul arbore declarat ca monument al naturii. Copacul este bătrân de aproape 140 de ani şi măsoară doi metri în circumferinţă. „Pe vremuri mergeam de drag prin plantaţia de castani. Pădurea era deasă, acum totul s-a rărit, nici castane nu prea mai sunt.  Se distruge totul, trebuie să se facă ceva urgent că astfel îi pierdem şi pe cei care mai sunt“, ne spune Floarea Manoilă, de 67 de ani, o localnică din Tismana.

Intervenţia rapidă ar putea salva plantaţia

Deoarece ciuperca nu răspunde la tratamentul chimioterapeutic, experienţa europeană a demostrat că există posibilitatea ca ciuperca să fie înlăturată, condiţia fiind ca intervenţia să fie rapidă, luându-se imediat măsurile de combatere ce constau în lucrări horticole şi silvo-culturale, de igienizare a castanişurilor precum şi tratamentul biologic adecvat. În prezent, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj elaborează un proiect, cu finanţare europeană, pentru refacerea pădurilor de castani.

„Proiectul implică o amplă activitate, multă logistică şi costuri mari. Deocamdată nu ştim exact câţi bani ne-ar trebui pentru însănătoşirea speciei. În momentul de faţă, suntem în faza de elaborare a proiectului“, a declarat Elisabeta Juveloiu, şef Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Gorj. Prin acest proiect se urmăreşte şi plantarea cu şnepeni în zonele alpine. „Această specie de şnepeni a fost defrişată din cauza păşunatului. Diminuarea numărului copacilor ar putea provoca alunecări de teren“, a precizat Cosmin Calma, consilier în cadrul APM Gorj.

Castanele, sursă de proteine

Fructele  de castan  conţin substanţe  proteice, amidon şi ulei gras, constituind  un bun  aliment cu  gust foarte  plăcut. Ele se  consumă  coapte, fierte sau sub formă de piure în diverse combinaţii cu produse de cofetărie.

Specie adusă de Nicodim  de pe  muntele  Athos  din  Grecia, castanul comestibil,  datorită multiplelor  lui întrebuinţări, se găseşte răspăndit şi în alte zone ale ţării. Pe vremuri, localnicii din zonă scoteau profit bun din comercializarea fructelor acestor pomi.