Recompense ori sancţiuni ca să scăpăm de PET-uri?
0
Autorităţile propun amenzi, pe care, de multe ori, nu le aplică, iar specialiştii susţin că răsplata poate fi soluţia pentru a scăpa de invazia deşeurilor din plastic. Sticlele din plastic înfundă ghenele sau invadează rezervaţiile naturale, iar soluţiile guvernanţilor se dovedesc ineficiente.
Cristina Popa locuieşte în cartierul Drumul Taberei din Capitală. Nu s-a gândit că ar putea să ducă sticlele goale din plastic la tomberoanele de colectare selectivă, ce se află pe bulevardul Timişoara.
„Le arunc la ghenă pentru că nu am timp să le strâng şi să le car cu sacoşa atâta drum. Dacă ar fi mai aproape, lângă scara blocului, poate aş face un efort”, spune bucureşteanca, în vârstă de 50 de ani, care este contabilă.
Nici varianta „buy-backului” nu a reuşit s-o convingă prea mult. Elena Gheorghe, din cartierul Colentina, spune însă că dacă ar lua nişte bani pe sticlele din plastic, le-ar strânge şi le-ar duce la magazin. „Decât să le arunc la gunoi, prefer să-mi iau banii înapoi pe PET-uri şi să cumpăr măcar zahăr sau ulei din magazin. Dar, deocamdată, fac şi eu ce face toată lumea, adică le arunc la gunoi”, spune Elena Gheorghe, care este soră medicală.
Mentalitatea cetăţeanului se schimb
Mulţi dintre români consideră că este mai comod să arunce deşeurile la tomberon sau prin diverse alte locuri. Chiar dacă legea îi obligă pe toţi cetăţenii să colecteze selectiv deşeurile din ambalaje în containere diferite, în caz contrar amenzile aplicate persoanelor fizice ridicându-se şi la 500 de lei, străzile sau parcurile din România sunt invadate în continuare de PET-uri.
„Oamenilor le plac recompensele”
În containerele de colectare selectivă din Piaţa Victoriei, trecătorii adună sticle din plastic, cartoane şi doze de bere Foto: Marian Vilău
„Buy-backul” se pare însă ca va reuşi să-i determine să renunţe la obiceiurile de până acum şi, în schimbul unei sume de bani, să capete deprinderea de a avea grijă să nu mai lase în urmă mormane din plastic.
„Amenda nu prea are efect asupra oamenilor. Uitaţi-vă câţi pietoni traversează prin locuri nepermise, chiar cu riscul de a-şi pierde viaţa, şi o fac sub ochii agenţilor de circulaţie. Aşa este şi cu amenda pentru deşeuri. Oamenii fac tot ce ştiu ei”, susţine psihologul Florin Tudose.
„Cointeresarea materială ar putea face însă minuni, deoarece oamenii aşteaptă o recompensă pentru ceea ce fac. Şi dacă în magazine s-ar organiza şi «Tombola PET-ului», la care ar avea dreptul să participe numai cei care au adus un număr de sticle din plastic la automat, atunci lucrurile s-ar schimba radical”, mai spune Florin Tudose. Nu toţi românii însă aşteaptă recompense sau amenzi ca să colecteze deşeurile din plastic. Există multe persoane care îşi sortează gunoiul şi chiar se deplasează la containerele de colectare selectivă. Paula Ionescu este pensionară şi locuieşte pe bulevardul Timişoara din Capitală, unde se află amplasate containere tip clopot.
Cetăţeanul responsabil faţă de mediu
„La câteva zile cobor cu sacoşa cu PET-uri şi le pun în tomberonul pe care scrie „Plastic”. Şi mulţi dintre vecinii mei fac la fel. Cred că este important să păstrăm curăţenia şi să nu lăsăm în urma noastră deşeuri care se degradează în 400 de ani”, susţine Paula Ionescu.
Psihologul Florin Tudose a schiţat un profil al cetăţeanului care reuşeşte fără constrângeri sau recompense să colecteze deşeurile. „Altruismul, un anumit grad de responsabilitate socială şi chiar inteligenţa sunt factori care creionează profilul cetăţeanului care nu lasă în urma sa gunoaie. Campaniile de informare au şi ele un rol major, dar pentru cel care este dispus să asculte ce i se spune şi nu înfundă ghena în continuare cu sticle şi cartoane”, afirmă Florin Tudose.
Prin lege, atât operatorii economici care introduc ambalaje pe piaţă, cât şi cetăţenii sunt obligaţi să colecteze deşeurile, iar amenzile trebuie aplicate de autorităţile de mediu şi de primării prin agenţii poliţiei comunitare.
Amenzile nu au rezolvat mare lucru
În cartierul Giuleşti - Sârbi din Capitală, colectarea PET-urilor se face la marginea drumului
„În judeţul Constanţa am dat în urmă cu câteva zile 30 de milioane de lei amendă pentru deşeuri, iar în judeţul Suceava, am amendat 12 primari cu 150 de milioane de lei”, a declarat, pentru „Adevărul, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu.
Şi Primăria Sectorului 6 Bucureşti a aplicat 140 de amenzi pentru deşeuri persoanelor fizice şi societăţilor comerciale, cuprinse între 10 şi 50 de milioane de lei. „«Apele Române»” a dat amenzi pentru salubritate de 525 de milioane de lei”, spune Ana-Maria Tănase, purtătorul de cuvânt al acestei instituţii.
În ciuda tuturor acestor măsuri, PET-urile împânzesc apele, rezervaţiile naturale sau trotuarele. Responsabilitatea civică ar trebui să primeze, campaniile de informare ar trebui să fie mai viguroase şi, nu în ultimul rând, autorităţile ar trebui să-şi ia în serios atribuţiile. Iar dacă la toate acestea s-ar adăuga cointeresarea materială a cetăţeanului, România are şansa să scape de poluarea albă.
Se încarcă comentariile...
