Reciclatorii de PET-uri importă sticle din plastic
0
Singura firmă de reciclare a PET-urilor din România e nevoită să apeleze şi la materie primă din afară deoarece colectarea deşeurilor este deficitară. Introducerea sistemului „buy-back“, de răscumpărare a sticlelor din plastic, ar asigura producţia internă de materie primă pentru reciclatori.
Reprezentanţii mai multor organizaţii de mediu din ţară sunt de părere că implementarea sistemului „buy-back“, de răscumpărare a PET-urilor în magazinele din România, s-ar lovi de un impediment: lipsa unităţilor de reciclare a deşeurilor din plastic.
Odată colectate, PET-urile trebuie valorificate pentru a intra din nou în circuitul industrial. În ţara noastră există într-adevăr o singură fabrică de reciclare a sticlelor din plastic, la Buzău, dar care se loveşte de o problemă: lipsa materiei prime din cauza sistemului deficitar de colectare a deşeurilor, din România. În acelaşi timp, mormane întregi de PET-uri zac pe câmpuri.
Investiţie cu capital taiwanez
Povestea singurului reciclator de PET-uri din ţară a început în 2002, când un grup de afacerişti din Taiwan, care tocmai privatizaseră societatea buzoiană Romcarbon, au decis să investească într-un domeniu virgin, al reciclării deşeurilor.
„Investitorii au observat că în România sunt prea multe PET-uri aruncate la gunoi sau lăsate la întâmplare pe câmpuri şi s-au hotărât să investească un milion de dolari într-o linie de reciclare a maselor plastice. La început societatea se ocupa şi de colectarea deşeurilor însă ulterior a lăsat această sarcină colectorilor”, ne-a spus Cristinel Dobrotă, directorul societăţii Greentech.
Drumul deşeurilor din PET începe odată cu cei peste o sută de colectori din toată ţara care adună sticlele din plastic, le balotează şi le distribuie apoi firmei buzoiene, la preţul de un leu pe kilogram. „Chiar dacă nu ne mai ocupăm direct de colectare ştim că operatorii cumpără deşeurile de la persoane fizice la preţul de cel mult 60 de bani kilogramul“, a precizat Cristinel Dobrotă.
El a adăugat că, din păcate, în România, reţeaua de colectare este anormală, pentru că se bazează pe aceşti mici colectori care cumpără de la săracii care scormonesc prin gunoaie. „În alte ţări, colectarea se face organizat, iar traseul deşeului este mult mai scurt“, a mai spus Dobrotă.
PET-urile ajung mai întâi într-un bazin unde sunt spălate cu apă caldă şi cu detergent. După ce sunt uscate complet merg într-un sector unde dopul, eticheta din hârtie şi adezivul cu care aceasta era lipită sunt îndepărtate. Deşeurile ajung apoi pe linia de mărunţire, unde vechile sticle se transformă în granule sau în fulgi de culoare maro, verde, albastru sau transparent. Într-o etapă finală, produsul mărunţit este separat pe culori într-o instalaţie prevăzută cu un dispozitiv optic de corecţie a culorii.
Angajaţii firmei se ocupă de sortarea buteliilor din plastic, pe culori şi pe compoziţie. În plus, ei monitorizează celelalte procese de producţie, ce, în mare măsură, sunt automatizate.
Colectarea PET-urilor, o problemă
Potrivit directorului societăţii, sistemul greoi de colectare a deşeurilor face ca doar 22% din deşeurile de ambalajele de tip PET generate să ajungă la reciclare. Restul sticlelor din plastic ajung la gropile de gunoi sau sunt aruncate la voia întâmplării pe câmpuri. În 2008, societatea buzoiană a reuşit să recicleze numai 25.000 de tone de sticle din plastic, din cele 110.000 de tone rezultate din consumul de produse ambalate, pe tot anul.
În primii ani de funcţionare, societatea livra granulele şi fulgii din PET unor producători de mase plastice din ţară şi din străinătate. Din 2004 însă investitorii taiwanezei au înfiinţat o fabrică de fibre sintetice, GreenFiber International, cu un capital social de aproape 7 milioane de euro, ce utilizează integral produsul rezultat din reciclarea PET-urilor.
„Fibrele sintetice produse de noi sunt de cea mai bună calitate, ele având caracteristicile lânei sau ale bumbacului. Trimitem la export peste 90% din producţie în ţări precum Germania, Franţa sau Spania, pentru fabrici de mobilă, pentru industria auto şi mai ales pentru industria textilă”, a declarat Cristinel Dobrotă.
Importă materie primă
Reciclatorul buzoian a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 18 milioane de euro şi un profit de 900.000 de euro. Criza economică mondială a făcut ca bilanţul primelor şase luni ale acestui an să fie unul negativ, după cum spune directorul Dobrotă. Cu toate acestea revigorarea economiilor occidentale începe să îşi facă efectul şi în bugetul societăţii Greentech.
Sticlele din plastic sunt apoi spălate.
Investiţiile în firmele de la Buzău se ridică la aproximativ la 27 de milioane de euro. Capacitatea de procesare a deşeurilor din PET este de 48.000 de tone anual, cifră ce situează firma în rândul celor mai mari reciclatori de PET din Europa, după cum susţine directorul Dobrotă.
Pe de altă parte, Greenfiber International este al doilea producător european de fibre poliesterice reciclate, cu o capacitate de producţie de 50.000 de tone în fiecare an. Cantitatea mică de deşeuri din PET ce se colectează la nivelul României, a făcut ca societatea să importe materie primă.
Unităţi de reciclare
Aproximativ 1,5 milioane de tone de PET-uri sunt colectate anual, la nivel global. O parte din cantitatea de deşeuri colectată a fost şi reciclată. Unităţi pentru valorificarea sticlelor din plastic şi transformarea lor în fulgi sau granule există în mai multe ţări din Europa, printre care Germania, Franţa, Luxemburg, Ungaria sau Lituania.
Se încarcă comentariile...
