Piaţa dulciurilor este invadată de produse toxice din cauza margarinei
0
Prăjitura de casă ţine doar câteva zile, pe când cornurile, ruladele şi alte dulciuri ambalate au termen de valabilitate de până la doi ani. Margarina din componenţa delicateselor de pe raft le dă viaţă lungă, dar este extrem de dăunătoare organismului. Nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm produse naturale. Consumate în mod cumpătat, untura de porc şi untul sunt de zeci de ori mai sănătoase ca margarina.
Fie că o consumăm pe tartine, fie că se află în componenţa cornurilor şi a prăjiturilor ambalate, margarina este un aliment foarte dăunător sănătăţii.
Pentru că este artificială, celulele din organism nu au puterea să o asimileze şi devin vulnerabile. Imunitatea scade, iar rezultatul este o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi la cancer.
Cercetările ce au avut la bază subiecţii consumatori de margarină arată că nu există mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarină şi de alimente prăjite.
Pătrunse în organism, pe lângă faptul că solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grăsimile hidrogenate sau parţial hidrogenate din margarină iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inimă, creier, sistemul circulator pe ansamblu.
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, spune că, în cazul femeilor însărcinate, acizii graşi din componenţa margarinei trec prin placentă, împiedicând dezvoltarea creierului la făt. „Poate pare înfricoşător, dar copilul se poate naşte efectiv cu creierul mai mic decât bebeluşii normali“, spune specialistul în nutriţie.
Cum se obţine margarina
Margarina a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul se găsea tot mai greu. O echipă de specialişti americani a avut atunci ideea să ia diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la temperaturi foarte mari şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească.
Cercetătorii au obţinut un produs alb, asemănător cu untul ca şi consistenţă şi cu plasticul ca structură moleculară, adică margarina.
Timp de 50 de ani, margarina s-a „îmbogăţit“ cu coloranţi, cu vitamine sintetice sau, mai nou, cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât acesta.
Pentru producători, grăsimile hidrogenate sunt de fapt foarte profitabile, potrivit specialiştilor în nutriţie: măresc viaţa produsului de la 12 la 18 luni, scad necesarul de congelare al produselor şi sunt consumate de vegetarieni, ceea ce înseamnă vânzări mari, mai ales în perioada posturilor.
Mâncaţi produse bio
Piaţa produsele ecologice din România nu este bine dezvoltată încă, în condiţiile în care cererea este foarte mică din cauza preţurilor uriaşe.
Vina o poartă în mare parte nu producătorii bio, ci magazinele de la noi, pentru punerea unor adaosuri comerciale mult prea mari. Drept urmare, românii preferă să cumpere produsele cele mai ieftine, fără a se gândi cât le poate dăuna sănătăţii lor şi mai ales a copiilor lor.
Nutriţioniştii ne recomandă să consumăm cât mai puţine în general şi alimente bio, fără arome, coloranţi sau conservanţi şi provenite de la animale crescute în medii nepoluate. Pentru că mulţi dintre noi nu şi le permit încă, ideal ar fi să optăm măcar pentru ingredientele naturale, precum untul sau untura de porc.
Cât te costă o prăjitură de casă
Grăsimile hidrogenate în particular şi mâncarea nesănătoasă în general nu se justifică din punct de vedere economic. Mulţi spun că mâncarea sănătoasă şi bună e scumpă.
Ei bine, Catinca Iftimie, 75 de ani, spune că un produs făcut în casă e mult mai ieftin decât dulciurile ambalate din comerţ. Mai ales că o pungă de zahăr în jur de 3,4 lei şi o pungă de făină ce te costă doar 3 lei îi ajung pentru mai multe tăvi de plăcinte sau prăjituri.
„Eu nu folosesc margarină, iar ca să nu dau bani pe unt, fac plăcinta cu o lingură, două de untură de porc naturală. Mai pun nişte ouă, nişte coajă de portocală, gem, cacao, orice mai am prin bucătărie şi îmi ies cele mai bune dulciuri!“, mai spune bunica a patru nepoţi.
Mai bine mâncăm grăsimi animale de tipul untului sau al slăninei de porc decât margarină.
Gheorghe Mencinicopschi
director Institutul de Cercetări Alimentare
Etichete cu informaţii incomplete
Margarina este promovată prin marketing mincinos
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut statelor lumii încă din anii ‘70 interzicerea grăsimilor hidrogenate. Producătorii ignoră recomandările OMS, având susţinere guvernamentală.
Danemarca însă a reuşit să interzică accesul margarinei pe piaţă şi consumul alimentelor ce conţin grăsimi hidrogenate din martie 2003.
În Uniunea Europeană şi în Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutriţională a produselor, prin evidenţierea conţinutului de grăsimi artificiale.
În România, din păcate, sunt folosite tertipuri de marketing pentru a induce în eroare consumatorii care nu au cultură nutriţională.
În loc de „grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate“, pe eticheta produselor comercializate la noi nu scrie decât „grăsimi vegetale“, pentru a-ţi da impresia că aceste ingrediente sunt sănătoase.
Se încarcă comentariile...
