Climatizarea la Palatul Parlamentului consumă apă cât 5.000 de bucureşteni

Climatizarea la Palatul Parlamentului consumă apă cât 5.000 de bucureşteni

Palatul Parlamentului, a doua clădire ca mărime din lume, foloseşte instalaţii rudimentare şi energofage pentru climatizarea încăperilor. Instalaţia de Ventilaţie şi Frig, oprită din 2007, se află acum în proces de retehnologizare pentru reducerea consumului de apă şi de energie.

Parlamentul European a votat anul acesta ca noile clădiri ce vor fi construite după 2018 să-şi producă singure energia prin instalarea de panouri solare sau prin izolarea termică a pereţilor.

Cea mai mare clădire din România, a doua ca mărime de pe glob, Palatul Parlamentului, care este şi cel mai „lacom“ consumator de resurse din Bucureşti va intra, în curând, după cum spun deputaţii, într-un amplu proces de „înverzire“.

Pentru a putea răspunde standardelor unei instituţii ecologice, Palatul Parlamentului trebuie să facă economie atât la energia electrică şi termică, cât şi la apa potabilă.

În acest sens, reprezentanţii Camerei Deputaţilor au iniţiat două proiecte care se află în derulare: „Parlamentul Verde“ şi „Palatul Parlamentului, Clădire 0 Energie“.

Pierderi de apă pe conducte

La Palatul Parlamentului însă, consumul anual de apă depăşeşte 500.000 de metri cubi, „echivalentul unui oraş mic din România“, după cum spune Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie şi mediu din Camera Deputaţilor. Deputaţii spun că una dintre cauzele pentru această situaţie ţine de infrastructura deficitară ce străbate subsolurile fostei Case dorite de  Ceauşescu pentru „Popor“.

Clădirea este traversată de 150 de kilometri de conducte ce sunt foarte vechi şi încărcate de calcar, ceea ce duce la pierderi semnificative. „Consumul de apă potabilă din 2004 comparativ cu 2008 a crescut de nouă ori. Jumătate din reţeaua imobilului este defectă şi prezintă pierderi, iar partea de securizare are deficienţe“, ne-a spus Alexandru Tănase, directorul Departamentului Tehnic de la Camera Deputaţilor.

Numai 10,5 kilometri de conducte au suportat remedieri. Anul trecut, Palatul Parlamentului a consumat 575.000 de metri cubi de apă, iar anul acesta consumul va ajunge la 550.000 de metri cubi, doar în cazul în care s-ar opera remedieri la reţeaua de conducte. În ceea ce priveşte costurile pentru apa consumată, acestea s-au ridicat în 2008 la 1,7 milioane de lei. 

Instalaţia funcţionează cu freon toxic

Pe de altă parte, Centrala de climatizare este oprită de la sfârşitul anului 2007, ceea ce înseamnă o economie importantă la apă. De fapt, cea mai mare instalaţie consumatoare de apă de la fosta Casă a Poporului ­este tocmai Centrala de Ventilaţie şi Frig, un mastodont anacronic şi energofag, ce acoperă aproximativ 5.000 de metri pătraţi de echipamente.

Aceasta deserveşte, conform proiectului inţial, două etaje ale instituţiei.

Maşinăria a fost instalată în anul 1988 şi amplasată undeva în subsolul clădirii. „În momentul acesta mai funcţionează doar ventilaţia. Când mergea însă şi Centrala de frig, aceasta consuma 1.000 de metri cubi de apă în fiecare zi“, spun reprezentanţii direcţiei tehnice.

Explicaţia este următoarea: centrala absoarbe apa, o foloseşte pentru tratarea aerului, iar surplusul este păstrat ­într-un rezervor de apă, industrial, fiind folosit, de exemplu, la udarea plantelor. Apa necesară funcţionării instalaţiei era preluată din sistemul de alimentare cu apă potabilă al Bucureştiului, respectiv de la Apa Nova.

Prin urmare, instalaţia de frig de la Camera Deputaţilor consumă aproximativ un milion de litri de apă pe zi, respectiv, 365 de milioane de litri de apă pe an. Epsică Chiru, directorul general adjunct de la Apa Nova, ne-a spus că un bucureştean consumă, pe zi, 190 de litri de apă.

Aceasta înseamnă că instalaţia de climatizare de la Parlament consumă în fiecare an tot atâta apă cât consumă 5.300 de locuitori ai Capitalei, anual. Maşinăria mai are o problemă ce nu concordă cu noile reguli de protecţie a mediului: funcţionează cu freon, substanţă interzisă prin Protocolul de la Kyoto, pentru că este dăunător stratului de ozon.

„Consumă sute de kilograme de freon toxic fie că merge, fie că stă. Instalaţia nu funcţionează cu freon ecologic. Dacă ar fi funcţionat, o adaptam“, a explicat Alexandru Tănase.

Jumătate din reţeaua clădirii

Parlamentului este defectă şi prezintă pierderi, iar partea de securizare are deficienţe.

Alexandru Tănase
director Departament Tehnic

Consumul trebuie redus

Fosta Casă a Poporului consumă foarte multă apă şi energie

Tocmai pentru a reduce consumul, Centrala de Frig a fost oprită în 2007, iar acum se află în proces de retehnologizare. „Aceasta nu va fi înlocuită, ci adaptată, fapt ce va duce la importante reduceri ale consumului de apă şi de energie, dar şi la diminuarea amprentei de carbon. Vor fi înlocuite doar cele cinci maşini de frig. Ţevile şi instalaţia de ventilaţie rămân aceleaşi“, au spus reprezentanţii direcţiei tehnice de la Cameră.

 Adaptarea Centralei de Ventilaţie şi Frig va duce la o reducere de aproximativ 30% în 2010. Lucrările vor fi finalizate la sfârşitul anului 2009, procesul de adaptare a centralei aflându-se acum în procedură de achiziţie publică. Nu se ştie deocamdată la ce sumă se va ridica investiţia. În momentul acesta, încăperile unde deputaţii îşi desfăşoară activitatea sunt doar ventilate, nu şi răcite.

„La ora 2.00 noaptea, când ştiinţific s-a constatat că e cea mai joasă temperatură, noi pornim instalaţia de aer proaspăt“, a explicat Dinu Zamfirescu, unul dintre angajaţii care lucrează la instalaţie. Dinu Zamfirescu a fost unul dintre cei cărora, pentru ridicarea Casei lui Ceauşescu, i-a fost dărâmată proprietatea. Ironia sorţii face ca el să lucreze astăzi tocmai acolo. Zamfirescu mai are o misiune zilnică la departamentul tehnic. În fiecare dimineaţă ia încăperile Palatului la rând şi le verifică temperatura ambientală cu un aparat portabil.