Câte sticle din PET aruncă anual românii

Câte sticle din PET aruncă anual românii

Prin introducerea sistemului de răscumpărare a PET-urilor la magazine, o familie ar putea încasa anual între 400 şi 500 de lei.Estimările noastre arată că o familie din România ar economisi o sumă semnificativă dacă ar fi recompensată pentru PET-urile returnate.

Ultimele statistici arată că fiecare român consumă 95 de litri de bere pe an. Din această cantitate, 49% este îmbuteliată în ambalaje de plastic.

Citiţi şi:

• De ce nu funcţionează sistemul actual de colectare selectivă a PET-urilor
• „Tomberonul” din munţii Gilăului e plin de PET-uri (GALERIE FOTO)
• Cum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă România
• Târgu-Jiu: Strânge PET-uri ca să se întreţină
• Constanţa: Litoral 2009 / Plajă printre peturi, pungi de plastic şi sticle de bere

Din cei 45 de litri de apă minerală şi din cei 55 de litri de băuturi răcoritoare pe care-i consumă în fiecare an un locuitor al ţării, 92%, respectiv 85% constituie cantitatea vândută în PET-uri. În concluzie, un român consumă anual circa 135 de litri de băuturi îmbuteliate în PET-uri de diferite dimensiuni.

Potrivit firmelor producătoare de PET-uri, preţul unui ambalaj de plastic de 0,5 litri se situează în jurul valorii de 0,3 lei, în timp ce o sticlă PET de 2 litri costă aproximativ 0,4 lei.

Asta înseamnă că dacă românul care consumă anual cei 135 de litri de băuturi ambalate în PET-uri ar fi recompensat pentru returnarea fiecărui deşeu de ambalaj cu cel puţin 0,3 lei, ar economisi cel puţin 40 de lei. Prin introducerea sistemului de răscumpărare a PET-urilor la magazine cu 1 leu pe bucată, o familie de patru persoane ar putea încasa între 4oo şi 500 de lei.

Campania dă rezultate

Românii se arată receptivi la ideea de a plăti o taxă în plus la achiziţionarea unui produs îmbuteliat în sticlă de PET, atât timp cât la returnarea deşeurilor de ambalaje eşti recompensat cu o sumă de bani.

Cel puţin cititorii noştri au primit surprinzător de bine campania lansată de cotidianul „Adevărul”. Aceasta îşi propune nu doar să identifice cele mai bune soluţii pe care România le poate aplica pentru a scăpa de PET-urile care o acoperă, ci să şi ajute la stimularea autorităţilor şi a organizaţiilor de mediu pentru o implementare cât mai rapidă a acestor soluţii.

Părerea cititorilor

Aşa arată râul Olt în apropierea localităţii Miercurea-Ciuc  Foto: Agerpres

Unii cititori ne-au împărtăşit din experienţele lor în alte state, referitor la colectarea PET-urilor. “În Suedia există în toate magazinele alimentare aparate care compactează PET-uri şi în funcţie de numărul de deşeuri introdus primeşti un bon cu care poţi cumpăra produse sau să poţi primi bani în mână.

În pretul produsului cumpărat în sticlă de PET este inclus şi preţul PET-ului. Nimănui nu-i convine să cumpere un produs ambalat în PET, la un preţ mai mare, fără să-l ducă la reciclat şi să-şi primească banii plătiţi în plus la cumpărare”, spune unul dintre cititorii noştri, care se semnează M. Jurca.

Cele mai multe băuturi consumate de români sunt ambalate în PET-uri p Foto: Lucian Muntean

Alt cititor povesteşte despre modelul german. “Anul trecut, în parcarea unui magazin din Germania, îmi aranjam cumpărăturile în portbagaj, chiar în dreptul dispozitivului unde se colectau PET-uri. Un tip la 40 ani, îmbrăcat foarte elegant scoate din portbagaj un sac de rafie plin cu PET-uri, le introduce unul câte unul în aparat, care le-a şi tocat în aceeaşi clipă.

Termină de tocat, împătureşte sacul, îl bagă în portbagaj şi se duce în magazin să-şi facă cumpărăturile ! Când se va întâmpla asta şi în România?!, spune cititorul, sub semnătura John Doe.

Deşeurile de ambalaje la sate

România trebuie să valorifice 60% din deşeurile de ambalaje până în 2013  Foto: Adevărul

O mare problemă vizează cursurile de apă, „sufocate” de PET-uri şi alte deşeuri de ambalaje. „Multe sate nu au încă sistem de gestionare a deşeurilor, ca să nu mai vorbim de colectare selectivă. Se întâmplă fie să aibă un contract pe hârtie cu o societate de salubritate, dar nu ştim cum este implementat, fie să nu aibă nici măcar acest contract.

Şi atunci se ajunge ca, de asemenea, să creeze probleme pentru că gunoiul se aruncă pe câmp, undeva la marginea satului. Şi vine apa şi spală ce e acolo, ia PET-urile şi le duce pe firul apei. Şi apoi malurile apelor sunt pline de PET-uri pentru că astea plutesc”, ne-a mărturisit preşedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Rădulescu.