Orăşenii, loviţi mai rău de caniculă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Orăşenii, loviţi mai rău de caniculă
Orăşenii, loviţi mai rău de caniculă

Căldura reflectată la nivelul asfaltului poate ajunge şi la 70 de grade Celsius, iar în intersecţii temperatura resimţită depăşeşte 60 de grade Celsius.Canicula este accentuată de lipsa spaţiilor verzi, de traficul supraaglomerat şi de clădirile din beton ce sufocă aşezările urbane.

Valurile de aer tropical transformă şi în această vară România într-un cuptor încins. Când meteorologii anunţă temperaturi de peste 35 de grade sau emit codurile de caniculă, cel mai mult se tem orăşenii. Soarele copleşeşte aglomerările urbane, iar, sub razele lui, asfaltul începe să se înmoaie.

Temperaturile la sol, care ajung şi la peste 70 de grade Celsius, fac din amestecul de bitum folosit la pavarea străzilor un fel de plastilină ce se modelează sub paşii trecătorilor. Trotuarele se încing, iar din ele răzbat, mai ales după-amiaza şi seara, valuri de căldură ce fac aerul de nerespirat.

Canicula, sporită de trafic şi betoane

Blocurile sau clădirile din beton înmagazinează grade Celsius pe care le eliberează apoi în mediul înconjurător, mai ales după-amiaza, între orele 16.00 şi 18.00.  În plus, reduc viteza de circulaţie a aerului, împiedică ventilaţia şi provoacă astfel o încălzire suplimentară atât ziua, cât şi noaptea.

Cât despre trafic, acesta are un rol copleşitor în sporirea radiaţiilor calorice, deoarece temperatura crescută  a caroseriei, cât şi motoarele turate de multe ori la maximum creează perturbări serioase în „bilanţul energetic” al unui oraş. Bucureştiul poate fi considerat polul căldurii din România, iar pe anumite artere, mai ales în centru, la orele de vârf, temperaturile cresc cu mult faţă de adăposturile meteo, în care specialiştii măsoară valorile termice. 

Temperatura asfaltului, peste 70 de grade

„Radiaţiile infraroşii sau calorice încălzesc mai întâi scoarţa terestră, dar căldura de la soare este absorbită în mod diferit în funcţie de caracteristicile mediului. De reţinut că soarele nu încălzeşte decât aerul atmos­feric. Aşa se face că, la nivelul oraşului, cantităţile de căldură reţinută de asfalt şi de blocuri sunt diferite. Oraşul, care are un «relief» specific, înmagazinează o cantitate de căldură mai mare decât cea din mediul în care se află”, spune Dumitru Baltă, meteorolog.

Oraşul ia foc după-amiaza

În adăposturile meteo, situate la marginea Capitalei, la Băneasa, Afumaţi şi la Filaret, specialiştii măsoară zilnic temperaturile.
Acestea sunt însă mai mari în Bucureşti. Astăzi, la o temperatură de 33 de grade Celsius, înregistrată la Băneasa, pe străzile Capitalei, la umbră, vor fi 36 de grade, cu trei grade în plus faţă de staţia meteo.

La soare, temperatura din Capitală va creşte cu şase grade faţă de adăpostul meteo, ajungând la 39 de grade. Iar căldura reală, resimţită în aer, va fi 37 de grade, cu patru în plus faţă de valorile comunicate de specialişti.

„Căldura de peste zi se înmagazinează în clădiri şi în asfalt, astfel că, între orele 16.00 şi 18.00, radiaţiile calorice eliberate la nivelul solului pot atinge şi 60 de grade Celsius, transformând oraşul într-un cuptor încins”, mai spune Dumitru Baltă.

Arborii, fântâni arteziene vii

În Bucureşti, şi nu numai, dispar anual sute de metri pătraţi de spaţii verzi, iar în locul lor apar betoanele. Potrivit normelor europene, fiecare persoană trebuie să beneficieze de 26 de metri pătraţi de verdeaţă. În Capitală însă, în sectorul 5, de exemplu, o persoană se poate „bucura” de numai 6,6 metri pătraţi de verdeaţă.

„Copacii sunt nişte fântâni arteziene vii, cu rol de termostat, care aruncă zilnic în aer aproximativ 55 de litri de apă, reuşind astfel să facă aerul respirabil şi să scadă efectele caniculei”, spune Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele asociaţiei ­Eco-­Civica.

„În centrul Capitalei însă lipsesc 700.000 de copaci. Astfel, în lipsa vegetaţiei, soarele înmoaie asfaltul, iar la Universitate, să zicem, se înregistrează temperaturi mai mari decât la Tel-Aviv”, subliniază Rădulescu-Dobrogea. Cât despre „centura verde” a Capitalei, ce ar atenua considerabil canicula, deocamdată niciun primar nu s-a învrednicit să planteze nici măcar un copac, motivând că terenurile din jurul oraşului sunt, în mare parte, ale particularilor.

image

Arşiţa de peste zi se înmagazinează în clădiri şi în asfalt, transformând oraşul într-un cuptor încins.

image


Dumitru Baltă
meteorolog

Căldura resimţită este mult mai mare

image

Gazele de eşapament şi praful duc la supraîncălzirea urbană



Fiecare organism simte diferit temperatura din mediul înconjurător, iar cu cât umezeala este mai mare, cu atât starea de disconfort creşte. Pentru a determina şi măsura temperatura resimţită de corpul uman, în anii ‘70, în urma unor sondaje efectuate pe mai mulţi subiecţi, meteorologii americani au lansat o formulă de calcul prin care au determinat „indicele de confort termic” (IT).

„Acest indice coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă pentru a determina temperatura resimţită de corpul uman”, explică Dumitru Baltă. Specialiştii au căzut de acord, în urma calculelor făcute, că 80 este pragul critic al indicelui IT.

În intersecţii, peste 60 de grade Celsius

„În mod normal, corpul se răceşte prin transpiraţie, proces în timpul căruia apa se evaporă, iar, ca urmare, căldura reţinută se diminuează. Atunci când umiditatea relativă este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Acest lucru înseamnă o răcire mai lentă a corpului, care reţine mai multă căldură decât ar face-o în aer uscat. Pragul critic este de 80.

Acolo unde valoarea este egală sau mai mare, populaţia trebuie să se protejeze”, mai spune Dumitru Baltă. În zonele intens circulate din oraşe, temperaturile resimţite ajung până la 60 de grade Celsius, faţă de 40 de grade Celsius, de exemplu, temperatura măsurată de specialişti. Valorile pe care le anunţă meteorologii sunt determinate în condiţii-standard. De aceea, temperaturile reale resimţite de organism pot fi mult mai mari, dacă se ia în calcul şi viteza vântului ori coeficientul de umiditate.

Efectele arşiţei

Căldura a mărit cu 20% numărul apelurilor primite de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti. „Faţă de alţi ani, numărul celor care sună la salvare a crescut şi am ajuns să avem 950 de solicitări pe zi”, spune Alis Grasu, manager la Serviciul de Ambulanţă. Căldura îi afectează pe cei care au deja boli cronice. „Sunt rare cazurile de insolaţie sau de deshidratare.

Expuşi la caniculă sunt însă cei cu boli cronice, bătrânii şi copiii”, precizează Alis Grasu. Doi litri de apă pe zi, duşuri, hrană rece, haine din bumbac, ferestrele închise pe timpul zilei şi înlocuirea becurilor clasice cu cele fluorescente sunt câteva dintre sfaturile pe care Alis Grasu le dă pentru a traversa cât mai uşor această perioadă a anului.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite