Norvegia face investiţii substanţiale în România

Guvernul de la Oslo alocă fonduri nerambursabile ţării noastre, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru mediu.România  va primi 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, din partea Norvegiei şi a celorlalte state membre ale Asociaţiei Europene pentru Liber Schimb (EFTA).

Norvegia este una dintre ţările cele mai interesate de protecţia mediului.Care este secretul acestei atitudini?

Norvegienii au avut dintotdeauna un sentiment de responsabilitate cu privire la mediu şi o mare dragoste faţă de natură. Fiecare norvegian are o casă la ţară, ne place să mergem cu bicicleta, ne deranjează poluarea şi să vedem că mediul suferă din pricina unei exploatări iresponsabile.

Astfel încât Norvegia este prima ţară din lume care a înfiinţat un portofoliu al Mediului în 1974. De atunci am implementat o politică extinsă de protecţie a mediului de la reciclarea deşeurilor menajere la dezvoltarea energiei regenerabile. E posibil ca grija faţă de natură să justifice această atitudine.

De ce şi-a asumat Norvegia rolul de promotor al  protecţiei mediului?

În prezent, temele esenţiale pe agenda publică sunt schimbarea climatică şi emisiile de dioxid de carbon. Norvegia şi-a asumat, în plan internaţional, poziţia de promotor al politicilor de protecţie a mediului înconjurător. Ţara noastră este unul dintre marii producători de petrol şi de gaze din lume şi ocupăm locul al treilea pe plan mondial la exportul acestora.

Folosirea combustibililor fosili contribuie la emisiile de CO2 şi la încălzirea globală, aşadar înţelegem să fim responsabili, alături de alte ţări, cu privire la consecinţele pe care utilizarea produselor din petrol şi din gaze le are asupra mediului. Dorim să contribuim cât de mult putem la stoparea şi la reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră. Ţelul Norvegiei este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de la 50% la 80%, până în 2050, faţă de nivelul din 1990. Astăzi, 80% din consumul de energie pe plan mondial este bazat pe folosirea combustibililor fosili.

Cum va evolua consumul mondial de energie?

Consumul mondial de energie va creşte dramatic, din cauză că unele ţări, cum ar fi India şi China, confruntate în trecut cu sărăcia, se dezvoltă rapid, devenind puternic industrializate. Populaţia globului va cunoaşte probabil o creştere de 50% până în 2050. Prin urmare, este imposibilă o stopare sau o reducere a consumului energetic. În viitor sursele de energie vor fi reprezentate tot de combustibilii fosili, chiar dacă energia regenerabilă va reprezenta un segment din ce în ce mai semnificativ.

Ce putem face pentru a reduce emisiile de CO2?

Singura metodă, aspect care a devenit o preocupare şi un proiect major în Norvegia, este captarea şi stocarea carbonului. Guvernul norvegian a investit sume semnificative în finanţarea a două proiecte prin care încercăm să dezvoltăm o tehnologie de capturare şi stocare a dioxidului de carbon. În acest context, revenim la România, deoarece, după cum am menţionat anterior, Norvegia acordă sprijin financiar ţării dumneavoastră prin dezvoltarea unor proiecte ce urmează a fi implementate până în 2011.

Vor fi şi alte finanţări pentru România?

Ne aflăm în faza de negocieri cu UE pentru a stabili o nouă rundă de finanţări pentru România. Intenţiile noastre, care au fost comunicate UE, sunt ca sprijinul financiar norvegian pentru România, în perioada 2009-2014, să fie orientat către proiecte vizând schimbările climatice.

Aveți mult mai mult soare decât avem noi în Norvegia şi câmpii întinse, care sunt ideale pentru producerea energiei solare.

Øystein Hovdkinn
ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucureşti

Condiţii foarte bune pentru producerea energiei solare

Potenţialul ţării noastre pentru producerea energiei solare este semnificativ

Care sunt investiţiile norvegiene în România cu impact asupra protecţiei mediului?

Norvegia urmează să facă investiţii substanţiale în România în domeniul mediului. Câteva companii norvegiene şi-au arătat interesul pentru piaţa românească, cum ar fi Statkraft, cea mai mare companie norvegiană producătoare de hidroenergie. O altă companie norvegiană analizează posibilitatea producerii energiei din deşeuri agricole, industriale sau din spitale. Norvegia va derula între 2009 şi 2011 şi un alt program de investiţii în domeniul mediului în România prin intermediul unor finanţări de aproape 100 de milioane de euro, alocaţi prin două scheme de finanţare, Programul de Cooperare Norvegian şi Fondurile EEA/ EFTA, aceasta va fi cea mai mare investiţie norvegiană de mediu în România.

Credeţi că România trebuie să-şi îmbunătăţească politicile de mediu?

Cred că toate ţările trebuie să facă acest lucru. România este o ţară în tranziţie şi porneşte de la cu totul alte premise faţă de Norvegia. România trebuie să recupereze decalajul pe care îl are faţă de restul Europei, după 50 de ani de comunism, ce a cauzat grave probleme privind protecţia mediului prin dezvoltarea unei industrii grele, poluatoare.

Ce tipuri de energii regenerabile ar putea fi folosite în ţara noastră, după părerea dumneavoastră?

România are un mare potenţial pentru producţia de hidroenergie. Am înţeles că în prezent doar 50% din resursele hidroenergetice sunt exploatate. O altă sursă evidentă de energie regenerabilă din ţara dumneavoastră, care ar putea fi dezvoltată, este cea solară. Aveţi mult mai mult soare decât avem noi în Norvegia, aveţi câmpii întinse care sunt ideale pentru producerea energiei solare. De asemenea, am înţeles că în Dobrogea şi în anumite părţi din Transilvania există un mare potenţial pentru producerea energiei eoliene.

Øystein Hovdkinn

S-a născut la 18 august 1947, este absolvent al Universităţii din Oslo şi al Institutului Zeigeschichte din München, iar din martie 2008 a fost învestit ambasador al Regatului Norvegiei la Bucureşti. Excelenţa Sa a fost acreditat şi la Chişinău. Printre alte funcţii deţinute se numără şi cea de consul general al Norvegiei în Scoţia, în perioada 2006-2008, cea de secretar general al EFTA la Buxelles, cât şi cea de jurnalist la „Norwegian Broadcasting Corporation” între anii 1972 şi 1973.