Iazurile de steril din Maramureş provoacă un dezastru ecologic

adevarul

Publicat: 20.07.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 23:52

Închiderea lucrărilor de ecologizare, din lipsa banilor, a iazurilor de decantare determină contaminarea pânzei freatice. Suma de 13,9 milioane de lei, primită la începutul anului pentru lucrările de ecologizare, s-a înjumătăţit, ajungând la şapte milioane de lei.

Ecologizarea perimetrelor miniere din judeţul Maramureş a fost sistată din lipsă de bani. Aceasta a fost vestea pe care au primit-o cei care se ocupă de lucrări de ecologizare la ultima şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CSJU) Maramureş.

După închiderea minelor din judeţul Maramureş, se fac lucrări de închidere şi ecologizare la iazurile Colbu I, Colbu II, Novăţ şi Bloaja, iar acestea sunt încheiate în proporţie 50%.

„La Bloaja au evoluat lucrările cel mai bine, în proporţie de 60%. La Colbu I şi II însă sunt sub 50%”, a precizat Vlaicu Pop, consilier pentru Maramureş în cadrul Direcţiei de Ape Someş - Tisa, Cluj. El a mai arătat că „întreruperea lucrărilor este un motiv de îngrijorare, deoarece iazurile au devenit şi mai instabile decât înainte”.

Pop a adăugat că riscul producerii unor poluări accidentale este acum mai ridicat, chiar dacă populaţia nu ar fi afectată în mod direct. „Iazurile sunt periculoase, dar populaţia, în mod direct, nu”, a mai spus Pop.

Risc crescut deaccidente ecologice

Dintre cele 13,9 milioane de lei, ce au fost alocate la începutul anului, suma s-a înjumătăţit, astfel că s-au primit mai puţin de şapte milioane de lei pentru continuarea lucrărilor. „Situaţia este creată de criza economică mondială”, a arătat Dan Bucă, purtătorul de cuvânt al CJSU Maramureş.

El a mai precizat că „sunt necesare peste 40 de milioane de lei pentru ecologizarea perimetrelor miniere din judeţ”. Iazurile de decantare la care au început lucrările sunt administrate de Conversmin care, anul trecut, a scos la licitaţie lucrările de ecologizare. De asemenea, au fost reduse sumele alocate companiei Remin, care mai administrează doar câteva dintre iazurile din judeţ.

Asigură doar paza şi lucrările de întreţinere la două iazuri de la Cavnic, unul la Borşa, unul la Bozânta, Tăuţii de Sus, Săsar şi Băiuţ, dar nu efectuează lucrări de ecologizare. Directorul tehnic al companiei, Ioan Nechita, a arătat că şi banii alocaţi pentru paza şi întreţinerea iazurilor pe care le au în administrare au fost înjumătăţiţi, ceea ce ar face ca riscul producerii unor accidente ecologice să fie ridicat.

Banii rămaşi ajung până în august

Directorul tehnic al Remin a mai spus că sumele primite până acum sunt suficiente doar până în luna august. Una dintre posibilităţile la care s-au gândit ar fi aceea ca, din cei 294 de angajaţi câţi are în prezent compania, 100 să fie puşi pe liber pentru a scădea cheltuielile.

El a precizat că la începutul anului au fost alocate 14,5 milioane de lei, pentru ca, în luna martie, suma să fie redusă cu 46%, astfel că au primit doar 8,1 milioane de lei. „Banii au venit în martie, dar noi a trebuit să achităm cu ei şi sumele decontate în ianuarie şi în februarie. În iunie am fost informaţi că suma a ajuns la doar şase milioane de lei”, a mai spus Nechita.

Poluare de proporţii transfrontaliere

Maramureşul a fost scena unor accidente ecologice grave în urmă cu mai mulţi ani, poluare ce a avut efect transfrontalier. Atunci, iazul de la Bozânta, ce era administrat de societatea Transgold, a cedat, iar sterilul cu cianuri s-a deversat, ajungând în Tisa, iar poluarea a luat proporţii transfrontaliere. Ştirea a făcut înconjurul lumii şi a fost cel mai grav accident ecologic înregistrat până acum în zonă.

Transgold a folosit cianuri pentru extragerea metalelor preţioase din sterilul pe care l-a preluat de lângă Baia Mare, iar deversarea acestora în râu a ajuns până în ţara vecină, Ungaria. Alt eveniment asemănător a mai avut loc anul trecut la Borşa, când, în urma inundaţiilor de vara trecută, iazul Colbu II, situat în amonte de Colbu I, s-a deversat în cel din aval.

Acesta a cedat sub presiune şi s-a creat o breşă prin care sterilul s-a scurs în râul Cisla, iar de acolo în râul Vişeul, apoi în Tisa. Nu a fost vorba însă despre cianuri, această substanţă nefiind folosită la extragerea metalelor. Totuşi, un scandal internaţional mocnea, iar autorităţile au arătat atunci că populaţia din Baia Borşa ar fi putut fi afectată.