Jumătate din populaţia ţării, fără canalizare

Jumătate din populaţia ţării, fără canalizare

Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de canalizare a crescut cu mai puţin de două procente faţă de anul trecut, de la 49,46% la 51,39%. Autorităţile de la Bucureşti şi-au asumat angajamentul ca, până în 2013, 70% din populaţia ţării să beneficieze de servicii de apă potabilă şi de canalizare.

Ultimul raport privind apele uzate, realizat de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), arată că, la nivel naţional, „există un progres uşor, dar nu semnificativ“ în privinţa gradului de racordare la reţelele de canalizare şi la staţiile de epurare a apei.

Mai exact, diferenţa faţă de anul trecut din acest punct de vedere constă într-o creştere cu 1,93% a ponderii populaţiei care beneficiază de servicii de canalizare.

În privinţa racordării la staţiile de epurare a apei, creşterea este şi mai mică, sub un procent. Astfel, gradul de racordare la staţiile de epurare este de 42,65% faţă de 42,18%, în anul 2008.

De asemenea, datele statistice arată că, dintre cele peste 2.600 de oraşe cuprinse în raportul Administraţiei Naţionale Apele Române, numai 513 au sisteme de canalizare funcţionale. Dintre acestea însă, doar 24 sunt conforme cu normele europene de protecţie a mediului.

„Autorităţile locale sunt de vină“

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, afirma, recent, că aproape 80% din apele uzate din România se întorc în natură neepurate, spunând că responsabile pentru această situaţie sunt, în primul rând, autorităţile locale, care nu au reuşit să atragă fonduri europene.

Conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare, 70% din populaţia României trebuie să beneficieze de servicii publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare până în anul 2013.

Un instrument financiar în acest sens este Programul Operaţional Sectorial de Mediu, prin care România poate accesa, în perioada 2007-2013, peste 3 miliarde de euro prin proiecte pentru infrastructura de apă. Autorităţile de la Bucureşti au transmis până acum Comisiei Europene zece astfel de proiecte, a căror valoare totală este de 1,1 miliarde de euro.

Tot pentru acest domeniu există alocări financiare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau de la bugetul de stat.