Încălzirea globală poate aduce malaria şi holera în România

Boli molipsitoare grave ajung în ţări europene din zone tropicale de la insecte ce se înmulţesc din ce în ce mai mult din cauza schimbărilor climatice. Malaria a fost eradicată în România în urmă cu 60 de ani. Cu cât iernile sunt mai calde însă, pericolul acestei boli  poate reapărea.

Meteorologii estimează că efectele încălzirii globale vor fi dramatice, în condiţiile în care temperatura aerului va creşte cu două grade Celsius. „În ultimii 48 de ani, temperaturile medii anuale au crescut cu aproape un grad Celsius şi în România.

Astfel, dacă în perioada 1961-1970, iernile erau mai friguroase, în prezent se observă o creştere a temperaturilor normale, din această perioadă, cu peste 1,6 grade Celsius.

Şi verile sunt mult mai calde faţă de anii 60. Prin măsurătorile pe care le-am făcut la 87 de staţii meteo din ţară, timp de 48 de ani, calculând media creşterii temperaturilor înregistrate, am constatat o mărire a valorilor de temperatură în lunile călduroase cu 1,7 grade Celsius”, spune Elena Mateescu, şefa Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Virusuri mortale 

 „Aceste creşteri de temperatură favorizează, cu siguranţă, răspândirea bolilor contagioase, iar variaţiile de temperatură agravează afecţiunile cardiace sau pulmonare, în condiţiile în care, în România, temperatura medie a aerului a crescut faţă de acum 50 de ani”, mai spune Elena Mateescu.

Virusurile ce provoacă aceste maladii, uneori mortale, se înmulţesc şi se împrăştie necontrolat pe tot globul. „Hepatita, gripa, malaria sau holera sunt boli contagioase grave ce se transmit în ultima vreme mai ales din cauza încălzirii globale”, se arată într-un studiu al Grupului Internaţional al Experţilor asupra Climei (GIEC).

Şi Forumul Umanitar Mondial a dat publicităţii de curând un raport în care susţine că „mor în fiecare an 315.000 de oameni din cauza schimbărilor climatice, iar până în 2030 numărul deceselor cauzate de bacterii şi virursuri poate să ajungă la o jumătate de milion în toată lumea”.

Malaria pândeşte continentul european

„Pe fondul încălzirii globale, unele boli contagioase grave ce sunt răspândite de insecte, cum ar fi malaria, se extind dinspre zonele tropicale spre cele temperate. Ţânţarii anofeli, ce împrăştie această maladie, se deplasează şi se înmulţesc oriunde în lume, cu condiţia să fie cald. În România, malaria a fost eradicată la începutul anilor 50, dar cu cât sunt mai calde şi mai scurte iernile, pericolul acestei boli poate reapărea”, spune profesor doctor Emanoil Ceauşu, director medical la Spitalul de boli infecţioase şi tropicale „Dr.Victor Babeş” din Bucureşti.

Malaria sau paludismul este o boală parazitară ce are ca transmiţători peste 80 de specii de ţânţari, iar, în trecut, a afectat două treimi din populaţia globului. Deşi a fost eradicată în Europa, cu excepţia Turciei, în America sau în Japonia, afectează anual 500 de milioane de oameni, iar cazurile mortale, înregistrate îndeosebi în Africa, se ridică la aproximativ trei milioane de persoane în fiecare an. 

„Anemia minerilor“, înviată de caniculă

„Creşterea temperaturilor favorizează şi înmulţirea gândacilor de bucătărie sau a muştelor, insecte ce intră des în contact cu omul şi cu alimentele. Aceştia transmit bacterii ce provoacă tuberculoza, febra tifoidă, dar şi virusuri ce declanşează poliomielita. La cele două specii de gândaci de bucătărie autohtoni s-a adăugat de curând o alta de pe continentul american”, spune profesor doctor în biologie, Geta Rîşnoveanu.

O altă boală produsă de paraziţi este ankilostomoza. Răspândită în zonele calde ale globului, poate fi întâlnită însă şi în cele temperate, în unele mine de cărbuni. În România boala a afectat minerii din Banat, dar a fost eradicată. „Această afecţiune, cunoscută şi sub denumirea de „anemia minerilor”, poate reapărea însă, şi nu numai la mineri, din cauza temperaturilor în creştere”, mai spune Geta Rîşnoveanu.

Febra Dengue se mută în zonele temperate

Encefalita West Nile, boală contagioasă adusă de păsările migratoare şi transmisă de ţânţari, afectează grav sistemul nervos al omului, iar, în România, cel mai mare număr de cazuri, chiar mortale, a fost înregistrat în 1996. Întâlnit în 76 de ţări, elefantismul se numără printre primele şase maladii tropicale, iar  ţânţarii ce transmit această boală au apărut şi în zonele temperate.

„Este o boală gravă ce se manifestă prin mărirea monstruoasă a membrelor inferioare sau superioare, iar numărul persoanelor expuse riscului de îmbolnăvire se ridică la 90 de milioane”, susţine biologul Geta Rîşnoveanu.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între febra Dengue, boală tropicală întâlnită până acum în India, Africa, America de Sud, şi schimbările climatice există o strânsă legătură. Studiile semnalează faptul că variaţiile de temperatură lărgesc frontierele peste care era transmisă de obicei această maladie.

Se presupune că, până în anul 2080, vor fi expuse acestei afecţiuni şase miliarde de persoane, mai mult de jumătate din numărul total al locuitorilor planetei, estimat pentru acea perioadă. În cazul în care fenomenul încălzirii globale va fi stopat, numărul oamenilor atinşi de această boală poate scădea la 3,5 miliarde, susţin specialiştii, deoarece migraţia ţânţarilor poate fi astfel limitată.

Holera este împrăştiată de arşiţă

Boală epidemică gravă, deseori mortală, holera afectează, deopotrivă, omul şi animalele. Holera este declanşată de o bacterie ce se găseşte în apele murdare şi în locurile în care sunt deversate dejecţii. Microbul holerei poate să rămână în stare latentă ani în şir, dar poate fi reactivat prin creşterea temperaturii şi împrăştiat cu ajutorul curenţilor de apă.

Bacteriile pot infesta planctonul marin, iar cu ajutorul căldurii se pot înmulţi. Curenţii marini plimbă pătura de microorganisme vii, infestată, spre izvoarele de apă dulce sau spre lacuri. Pandemia de holeră declanşată în 1961 în Indonezia a afectat şase continente, iar în 1991 a atins Peru, unde bacteriile s-au transmis cu repeziciune, afectând 30.000 de persoane în trei săptămâni.

Cardiacii, victime ale variaţiilor de temperatură

Din ce în ce mai des în ultima vreme, valurile de aer tropical transformă, în timpul lunilor de vară, România într-un cuptor încins. Aerul devine de nerespirat, iar bolnavii de inimă sau persoanele cu probleme respiratorii au cel mai mult de suferit. Fiecare organism resimte însă diferit temperatura din mediul înconjurător, iar cu cât este mai cald cu atât starea de disconfort creşte.

„Bolile de inimă, cât şi cele respiratorii pot fi agravate de variaţiile de temperatură sau de căldura excesivă. La temperaturi mai mari, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare se adaptează greu, iar starea lor de sănătate se poate deteriora”, spune Dana Diac, medic de familie.

Ultravioletele, ucigaşul invizibil

Pătura de ozon nu mai oferă protecţie suficientă împotriva razelor de solare nocive, astfel ca acestea ajung la nivelul pielii noastre indiferent de anotimp.

„În ultimii ani din cauza reducerii filtrului de ozon, nu mai avem patru anotimpuri, ci două, ca în zonele subtropicale, iar gradul de risc pentru cancerul de piele a crescut considerabil. Pe plan mondial, se consideră că din 1980 până în prezent, numărul formelor de cancer de piele s-a dublat”, susţine Mihaela Leventer, medic primar dermatolog la o clinică din Capitală.

Malanomul malign ucide 1.200 de australieni pe an, iar americanii raportează un deces pe oră în timp ce românii ignoră radiaţiile solare a căror putere energetică este favorizată de schimbările climatice şi de poluare. „Valorile atinse de radiaţiile ultraviolete ar trebui zilnic afişate în locurile publice.

Radiaţiile solare, la fel de nocive şi iarna

Este foarte important ca oamenii să fie avertizaţi. Pe termen scurt consecinţele nu se văd, dar pe termen lung impactul poate fi fatal”, spune spune Simona Oancea, specialist la Administraţia Naţională de Meteorologie. Ultravioletele au o putere energetică imensă, sunt invizibile, subţiază stratul de ozon, iar, în lipsa ozonului, pot pătrunde şi în scoarţa terestră. Când depăşesc valorile-limită distrug tot ceea ce înseamnă viaţă.