Grigore Baboianu: „Noua lege a Deltei va fi mult mai aspră“

Guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, spune că Rezervaţia poate fi salvată prin aprobarea unui proiect de lege care impune noi instrumente de control şi condiţii riguroase de construire. În ultimii cinci ani au fost prevăzute fonduri de 140 de milioane de lei pentru problemele de infrastructură şi de turism. Nimic nu s-a schimbat, iar apele sunt tot mai poluate.

Elaborat în 2004, „Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării“ prevedea investiţii de 140 de milioane de euro în special pentru îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, pentru refacerea drumurilor şi pentru reconstrucţia ecologică a Deltei, urmând ca odată cu interzicerea pescuitului industrial localnicii să aleagă turismul drept alternativă pentru subzistenţă. În cinci ani de zile nu s-a rezolvat niciuna dintre aceste probleme, nici măcar parţial, însă turismul este exploatat la maximum de sătenii din mijlocul apelor.

Studii care să arate câte nave şi câţi turişti poate suporta Delta nu există. Instituţiile care ar trebui să amendeze pensiunile şi casele de vacanţă pentru evaziune fiscală şi pentru încălcarea normelor de protecţia mediului nu au suficienţi oameni care să facă controale şi nu deţin sisteme integrate de monitorizare. În aceste condiţii, impactul asupra mediului devine copleşitor, iar nevoia implementării unor măsuri concrete de salvare a Deltei este vitală.

GPS-uri pe toate navele care intră în Deltă

Purtător de cuvânt în Consiliul Judeţean Tulcea, Paula Giurea ne-a spus că infrastructura este o prioritate anul acesta, când vor fi investiţi în infrastructură peste 20 de milioane de euro proveniţi din bugetul propriu şi din fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de la Ministerul Turismului. Numai la sfârşitul anului vom putea verifica dacă banii au fost sau nu investiţi în măsuri concrete.

Guvernatorul Deltei, Grigore Baboianu, spune că proiectul pentru noua lege a Rezervaţiei a fost finalizat şi că urmează să fie pus pe masa dezbaterilor din Parlamentul României. Una dintre măsurile propuse de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pentru a diminua cantitatea de noxe poluante emise de nave şi pentru a evita circulaţia ilegală a vaselor cu gabarit şi consum mari pe unele canale ale Dunării constă în achiziţionarea de sisteme GPS.

Acestea vor fi ataşate tuturor navelor intrate pe teritoriul Deltei. „Le vom monitoriza prin intermediul unui satelit. În acest fel vom putea controla mai bine şi fluxul de turişti care vizitează Delta“, a declarat Baboianu.

Numărul şalupelor creşte de la an la an

Potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“, se estimează că pe teritoriul Deltei ar circula circa 3.000 de şalupe, cu sau fără autorizaţie primită de la ARBDD. Evidenţele Căpităniei Zonale Tulcea ­arată că în ultimii cinci ani numărul navelor de agrement înmatriculate a crescut de la 2.290 la 4.752.

Traficul naval, din ce în ce mai aglomerat  Foto: Elena Crăescu

Petre Bălan, un localnic care lucrează la uzina de apă din Sulina, a observat că de multe ori navigatorii circulă fără nicio grijă cu viteză ilegală, pe canalele din Dunăre care mustesc de vegetaţie şi faună protejate prin lege. „Când mai merg cu şalupa mea, mă depăşesc câteodată nave conduse de nesimţiţi care rad toţi nuferii în urma lor“, ne-a spus Petre.

Construcţii fără  aviz de mediu

Guvernatorul a mai spus că pe baza prevederilor din noua lege a Rezervaţiei va putea fi combătută şi evaziunea fiscală în Deltă, prin care administratorii pensiunilor  urmăresc creşterea numărului de clienţi, fără a se gândi la impactul pe care aceştia îl au asupra mediului.

Legea în vigoare cu privire la administrarea Deltei nu obligă administratorii noilor construcţii să realizeze un studiu de impact asupra mediului. „Respectarea termenelor de conformare la normele de mediu este foarte slab controlată în lipsa unor intrumente eficiente de supraveghere şi din cauza numărului mic de angajaţi“, a spus Baboianu.

Priorităţile Master Planului

Obiectivele principale care ar trebui îndeplinite în Deltă sunt: îm­bu­nătăţirea infrastructurii utilităţilor publice, a transportului şi a comunicaţiilor, dezvol­tarea activităţilor economice tradiţionale alternative în vederea redu­cerii presiunii asupra resursei piscicole, sprijinirea conservării tradiţiilor locale, îmbunătăţirea monitoringului pentru ecosistemele Deltei Dunării şi recons­truc­tia ecologică a anumitor zone din Rezervaţia Biosferei.

Pe scurt, toate lo­ca­li­tăţile din Deltă ar fi trebuit să fie racordate la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, populaţia locală ar avea ca principală ocupaţie turismul ecologic, şi nu pescuitul industrial, iar Delta Dunării ar fi refăcută din punct de vedere natural prin inundarea zonelor agricole neprofitabile.

Nu ştim la câţi vizitatori şi la câte nave face faţă Delta Dunării

Nimeni nu deţine date cu privire la capacitatea de suport turistic a Deltei. Cercetătorii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării“ (INDD) au început acum doi ani să facă un studiu în acest sens folosind formule care pot calcula capacitatea de suport a unui complex turistic şi având la bază date precum suprafaţa resursei turistice, norma de spaţiu pentru un turist, gradul de atractivitate sau indicele de utilizare a resursei turistice.

Ecosistemele ar putea fi afectate din cauza surplusului de turişti

„Aceste formule sunt greu de aplicat în Deltă, având în vedere faptul că turiştii sunt cazaţi într-o anumită zonă, dar efectuează deplasări care pot acoperi o suprafaţă mult mai largă“, spune cercetătorul Diana Bota. Aceasta precizează că în evaluarea capacităţii de suport în Deltă mai trebuie luat în considerare şi numărul de şalupe şi tipul acestora.

“Delta ar putea suporta, de exemplu, 500.000 de turişti în şalupe puţin poluante care efectuează excursii doar pe traseele stabilite şi la viteza legală impusă, dar nu poate suporta, din punct de vedere al impactului asupra mediului, acelaşi număr de turişti în şalupe rapide, poluante şi care nu respectă reglementările ARBDD“, a mai spus Bota.

„Noi suntem vinovaţi“

Cercetătorul susţine că INDD este principalul colaborator ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, motiv pentru care reprezentanţii acestuia pot fi consideraţi principalii vinovati pentru lipsa studiilor atât de necesare.

„Poate în viitorul apropiat, cu ajutorul consultanţilor străini şi a proiectelor ştiinţifice care încep să se deruleze, vom putea aprecia până la ce punct se poate dezvolta turismul în Deltă fără să afecteze mediul deltaic şi localnicii în mod ireversibil.

3.000 de şalupe circulă cu sau fără autorizare pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei.