Munţii Gilăului, îngropaţi de deşeurile din plastic
0
Trecătorii sunt întâmpinaţi de PET-uri şi de gunoaiele ce se revarsă de pe versanţii munţilor în lacul de acumulare Tarniţa. Cea mai frumoasă zonă turistică din judeţul Cluj este acoperită de sticle din plastic. Autorităţile locale susţin că răscumpărarea acestor deşeuri ar rezolva problema.
Clujul a cunoscut o dezvoltare imobiliară nu doar în zona urbană, ci şi pe malul lacului de acumulare Tarniţa. Odată cu apariţia cabanelor, a vilelor şi chiar a palatelor, pe malul lacului au apărut şi gunoaiele.
La „abundenţa şi varietatea” deşeurilor ce se găsesc în zonă contribuie şi turiştii, dar şi localnicii, mai ales vara, când vin să se scalde în Tarniţa. În urma lor rămân pungi, PET-uri, doze goale de bere sau cutii de conserve. Toate acestea formează un „curcubeu plutitor“, la capetele barajelor de pe lac. „E plin lacul. Dacă mergeţi mai sus, aveţi ce vedea, e plin de gunoaie”, spune Mihai Gherman, un clujean care se plimbă de multe ori cu bicicleta în apropiere de barajul Tarniţa.
Tânărul spune că de vină sunt oamenii care aruncă deşeurile sau „le uită” când vin la iarbă verde. „Ploaia sau câinii le împrăştie pe versanţi şi apoi acestea ajung în apă”, susţine Mihai. Dar de vină sunt şi cei care şi-au construit cabane sau vile în această zonă.
Un coş de gunoi la 13 kilometri distanţă
Deşeurile plutitoare sunt colectate de către angajaţii Companiei Hidroelectrica de la „buza” barajelor, însă numai după ce acestea se grupează pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi.
Reprezentanţii companiei nu au putut să aprecieze cantitatea de gunoaie, însă susţin că merg şi fac curăţenie „când se adună deşeurile”. Paznicul barajului Tarniţa spune că gunoaiele se adună pe apă pentru că nu sunt amplasate pubele. „De-a lungul lacului nu sunt coşuri de gunoi. Există doar două, ce deservesc 13 kilometri de teren de-a lungul apei, iar acestea sunt amplasate lângă drum”, susţine paznicul.
Autorităţile de mediu au alte preocupări
Pe lângă faptul că pe lacul Tarniţa se distrează copiii de bani-gata care poluează apa băută de clujeni, atât cu ski-jeturi, cât şi cu bărci cu motor, cei care au vile sau cabane în zonă nu respectă curăţenia.
„Există o problemă cu deşeurile în zona lacului, deoarece sunt aruncate multe gunoaie. Curăţenia nu e respectată nici de proprietarii locuinţelor de acolo, dar nici de turişti”, afirmă Mihaela Rozor, şefa Gărzii de Mediu Cluj. Instituţia nu poate să ia nicio măsură, deoarece toţi oamenii de care dispune verifică acum stadiul apelor rurale. „Comisia Uniunii Europene ne-a cerut situaţia apelor rurale şi nu avem suficient personal”, declară Mihaela Rozor.
Garda de Mediu, de acord cu „buy-backul“
În ceea ce priveşte implementarea sistemului „buy-back” aplicat cu succes în Germania, metodă prin care cei care returnează PET-urile la magazin sunt recompensaţi, autorităţile locale s-au arătat a fi de acord cu aplicarea lui şi în România.
Barajul Tarniţa a devenit o groapă de gunoi Foto: David SugÀr
„Este o idee foarte bună, pentru că, până la urmă, toate aceste PET-uri poluează, iar refolosirea lor nu este deloc igienică. Dacă sistemul ar fi foarte bine controlat, el ar funcţiona cu succes”, susţine Sorin Apostu, primarul Clujului. Subprefectul judeţului Cluj, Mircea Jorj, este de aceeaşi părere, dar s-a arătat sceptic cu privire la aspectul financiar al proiectului.
„Raţiunile sunt evidente, însă nu ştiu ce capacitate financiară avem ca să facem acest lucru. Din punctul de vedere al afacerii, firma care face colectarea PET-urile ar putea să facă şi plăţile”, explică Mircea Jorj. Şefa Gărzii de Mediu Cluj, Mihaela Rozor, s-a arătat optimistă, la rândul său, cu privire la răscumpărarea sticlelor din plastic. „Mi se pare o treabă deşteaptă şi absolut normală. Ne-ar ajuta să mai scăpăm de atâtea ambalaje”, crede Mihaela Rozor.
Se încarcă comentariile...
