Revista FP România prezintă cum va arăta lumea în epoca postpetrol
0
Michael Grunwald, jurnalist american de mediu, demontează, în următorul număr al revistei, şapte mituri cu privire la energia alternativă. Grunwald spune că, într-un moment în care lumea caută tot mai mult alternativa la petrol, sursele regenerabile de energie par să nu fie soluţia salvatoare.
Citiţi şi:
- Start modest în cursa pentru petrol
- România, pe locul 11 la producţia de petrol din Europa şi Eurasia
- Barilul de petrol va depăşi 100 de dolari în 2011
Potrivit ediţiei cu numărul 12 al revistei Foreign Policy România (FP România), ce va apărea la 14 septembrie, nimic nu e atât de înconjurat de mituri şi de percepţii greşite precum conversaţiile cu privire la succesorii petrolului.
Jurnalistul de mediu, Michael Grunwald, şi consultantul pe probleme energetice, David J. Rothkopf, comentează câteva dintre aceste mituri şi încearcă să privească dincolo de linia orizontului pentru a vedea ce tehnologii ar putea ieşi câştigătoare şi care dintre ele ar putea provoca probleme neaşteptate.
De când există forme dominante de energie, oamenii le caută alternativele. Cărbunele a devenit popular în secolul al XIV-lea, când europenii încercau să înlocuiască lemnul, acesta din urmă devenind din ce în ce mai rar.
Pe de altă parte, inventatorul Alexander Graham Bell credea că rezervele mondiale de cărbune şi de petrol erau deja pe terminate în 1917 şi cerea trecerea la etanolul obţinut din porumb.
Defrişări masive pentru biocombustibili
Michael Grunwald spune că, din nefericire, biocombustibilii nu reprezintă cura pentru dependenţa de petrol.
„Până acum, în lumea reală, cura - în principal etanol derivat din porumb, în SUA, sau biocarburant derivat din ulei de palmier, din soia şi din rapiţă, în Europa - a fost semnificativ mai rea decât boala“, menţionează jurnalistul. El dă exemplul Indoneziei ce şi-a distrus pădurile seculare şi turbăriile pentru a obţine ulei de palmier pentru piaţa europeană de biocarburant.
Potrivit unui studiu, ar fi nevoie de peste 400 de ani pentru ca utilizarea biocarburanţilor să „plătească“ pentru carbonul emis prin desfiinţarea turbăriilor în favoarea plantaţiilor de palmier. Pe de altă parte, intră în discuţie şi pagubele indirecte, ce pot fi la fel de devastatoare, deoarece recoltele pentru hrană ce sunt transformate în combustibili sfârşesc adesea prin a fi înlocuite altundeva.
Ecologiştii militează pentru salvarea pădurilor seculare amazoniene Foto: Afp
De exemplu, profiturile obţinute din comercializarea etanolului i-au făcut pe agricultorii americani care cultivau soia să se apuce de cultivarea porumbului. Urmarea a fost că brazilienii care cultivau soia s-au extins pe terenurile de păşuni pentru a recupera diferenţa, iar silvicultorii brazilieni invadează pădurea tropicală amazoniană.
„Problema este strict economică: suplimentarea culturilor de plante pentru combustibil creşte cererea pentru cereale, care ridică preţurile, ceea ce înseamnă că asaltul asupra zonelor sălbatice devine lucrativ“, scrie Foreign Policy. Grunwald nu crede nici în viabilitatea biocombustibililor de „a doua generaţie“, cum ar fi etanolul celulozic derivat din iarba elefantului.
Pe de altă parte, potrivit revistei de politică externă, biocombustibilii derivaţi din alge, din gunoi sau din deşeuri agricole ar putea fi utili pentru că nu necesită terenuri, însă va mai trece multă vreme până când se va putea vorbi despre o dezvoltare pe scară largă a acestor surse de energie.
Costuri imense pentru energia nucleară
Nici energia nucleară nu ne va scăpa de dependenţa de cărbune. Deşi energia atomică nu produce emisii, fapt pentru care a fost îmbrăţişată de o serie de politicieni şi chiar de ecologişti, „energia nucleară nu poate rezolva criza climatică“, după cum scrie în revista FP România.
Primul motiv este legat de factorul timp. Occidentul are nevoie de reduceri majore ale emisiilor într-un deceniu, iar primul reactor nuclear nou în Statele Unite este programat abia pentru 2017. Un alt motiv ar fi legat de costurile prea mari pe care le presupune construirea unor astfel de centrale.
Prin urmare, Michael Grunwald consideră că nu există o soluţie magică pentru criza energetică. „Una dintre resursele regenerabile de energie este cea mai curată, cea mai ieftină şi cea mai abundentă dintre toate. Nu produce despăduriri şi nu cere sisteme complicate de securitate. Nu depinde de vreme. Şi nu e nevoie de ani pentru a o aduce pe piaţă; este deja universal disponibilă. Se numeşte „eficienţă“, mai scrie Grunwald.
„Trebuie să ne schimbăm comportamentul“
Potrivit Forein Policy, ce va apărea la 14 septembrie, va trebui să ne schimbăm comportamentul pentru a salva lumea. Pentru a obţine cu 80% mai puţine emisii, lumea dezvoltată s-ar putea ca, din când în când, să aibă nevoie să facă mai puţin cu mai puţin.
„Jimmy Carter avea dreptate. Nu vom muri dacă vom da căldura mai încet şi vom pune un pulover pe noi. O Prius economiseşte benzină, dar o Prius care stă pe loc în timp ce tu mergi pe bicicletă nu presupune benzină deloc. Chiar şi uscătoarele eficiente energetic folosesc mai multă electricitate decât frânghia de rufe“, se arată în FP România.
Deplasarea cu bicicleta va determina economia de carburant
Jurnalistul de mediu, Michael Grunwald, spune că va fi nevoie să scoatem din priză câteva rame foto digitale, să înlocuim teleconferinţele cu deplasările de afaceri şi să o lăsăm mai uşor cu aerul condiţionat.
Şi lumea în curs de dezvoltare are dreptul să se dezvolte. Jurnalistul adaugă că este de înţeles că oamenii vor să mănânce mai multă carne, să conducă mai multe maşini şi să trăiască în case mai frumoase.
Nu pare cinstit ca lumea dezvoltată să spună: faceţi ce spunem noi, nu ce am făcut noi. Dar dacă lumea în curs de dezvoltare urmează calea plină de risipă a lumii dezvoltate către prosperitate, Pământul pe care trăim cu toţii nu ne va mai putea găzdui. Aşa că va trebui să ne schimbăm modul de viaţă. Apoi vom putea spune, cel puţin: faceţi ce facem noi, nu ce am făcut noi.
La 14 septembrie în FP România citiţi articolul integral
Se încarcă comentariile...
