Exportăm fructe bio şi importăm conserve ecologice din Europa
0
Lipsa fabricilor certificate ecologic din ţară face ca România să vândă materia primă bio şi să o cumpere înapoi sub formă de alimente procesate. Obstacolele financiare nu-i descurajează pe fermierii din ţara noastră să practice în continuare agricultura „curată“, fără pesticide şi fără erbicide.
CITEŞTE ŞI:
Artă şi decor cu murături
„În ciuda crizei economice şi a lipsei subvenţiilor europene, fermierii care practică agricultura ecologică în România perseverează şi cred în viitorul acestui tip de cultivare a pământului“, scrie Agenţia France Presse (AFP) într-un articol despre produsele bio obţinute în ţara noastră.
Agenţia de presă franceză dă exemplul lui Aurel Petruş, unul dintre cei mai mari cultivatori de cereale ecologice din România, care deţine 1.300 de hectare de teren în comuna Ştefan cel Mare, din judeţul Călăraşi, la aproximativ 100 de kilometri de Bucureşti.
El a început să-şi cultive pământurile în sistem ecologic cu nouă ani în urmă şi de atunci afacerea îi merge bine. Cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, obţine grâu, porumb, soia, plante medicinale, lucernă, toate cultivate „curat“, fără tratarea lor cu substanţe chimice de sinteză, cum ar fi pesticidele.
Cerealele, exportate în Germania şi în Austria
Cea mai mare parte din recoltele fermierului din Călăraşi este exportată în Germania sau în Austria, deoarece în România lipsesc unităţile de procesare certificate.
Într-un interviu pentru ziarul „Adevărul“, Aurel Petruş spunea că pentru dezvoltarea acestui segment în România, ce are căutare din ce în ce mai mare pe pieţele din Occident, statul român ar trebui să se arate mai interesat.
„Pentru agricultura ecologică, nivelul de susţinere din Uniunea Europeană este unul, iar la noi nu este niciunul“, spunea agricultorul. Subvenţiile insuficiente însă nu l-au împiedicat să meargă mai departe.
Sute de milioane de euro, pe apa Sâmbetei
Suprafaţa cultivată în sistem ecologic în ţara noastră este de aproximativ 240.000 de hectare, adică aproximativ 1,5% din suprafaţa agricolă a ţării. Potenţialul comercial al României în acest sens este însă de două milioane de hectare, adică de aproape 10 ori mai mare, consideră Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Agricultură Ecologică.
Dezvoltarea greoaie pe acest segment derivă din lipsa subvenţiilor din partea statului, dar şi a imposibilităţii de accesare a fondurilor europene pentru agricultură ecologică.
Ziaristul de la AFP oferă exemplul Poloniei ce şi-a multiplicat cu 60% suprafeţele cultivate în sistem bio. Această creştere a fost posibilă tocmai prin faptul că polonezii au putut beneficia de fonduri europene pentru culturile eco.
Aşa cum preciza Ion Toncea într-un interviu pentru „Adevărul“, România nu poate să beneficieze de această „mană“ europeană, deoarece persoanele care au negociat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală nu au avut suficiente argumente pentru a susţine la Bruxelles, necesitatea dezvoltării agriculturii bio în România, deşi documentaţia exista.
„Mi-e teamă că până în 2013 nu se mai poate face nimic“, spune Ion Toncea. „Dacă puteam primi aceşti bani, poate că acum aveam deja peste un milion de hectare cultivate în sistem ecologic“, a adăugat el.
În ceea ce priveşte consumul de produse bio în România, acesta se situează sub 1%. Unul dintre motivele pentru care românii nu cumpără astfel de alimente este preţul lor: sunt şi de trei ori mai scumpe decât produsele convenţionale.
La nivel european, Italia are cele mai mari suprafeţe cultivate în sistem ecologic, urmată fiind de Germania, de Austria şi de Franţa. La nivel mondial, suprafaţa cultivată în sistem bio este de 32 milioane de hectare.
DEZINTERES
Polonia şi-a multiplicat cu 60% suprafeţele culti-vate în sistem bio. Această creştere a fost posibilă tocmai prin faptul că polonezii au putut beneficia de fonduri europene pentru culturile eco, fonduri de care România nu poate avea parte.
Am pierdut sute de milioane de euro în domeniul agriculturii ecologice.
Ion Toncea
Preşedintrele Federaţiei Naţionale pentru
Agricultura Ecologică
Pentru agricultura bio, nivelul de susţinere din UE este unul, iar la noi nu este niciunul.
Aurel Petruş
fermier
Afinele, „vânate“ de străini
Jumătate din produsele noastre au mers la export. Fructele de pădure au fost foarte căutate afară. Peste 80% din produse au fost vândute la export sub formă de materie primă. România a vândut afine româneşti şi a importat dulceaţă din aceleaşi afine româneşti.
Produsele fără conservanţi sunt scumpe
Afinele bio româneşti merg foarte bine la export
Agenţia France Presse mai scrie că piaţa produselor ecologice se dezvoltă tot mai mult în Europa de Est. „Cafenelele şi restaurantele cu specific bio, ce se deschid în România şi în Bulgaria, numeroasele pieţele bio din Ungaria şi raioanele bio din supermarketurile poloneze sunt câteva exemple ce arată că moda alimentelor fără pesticide şi fără conservanţi ia amploare în Europa de Est“, notează AFP.
Jurnaliştii francezi explică această tendinţă prin creşterea nivelului de trai pentru anumite categorii de consumatori români, dar şi printr-un interes tot mai mare pentru o viaţă sănătoasă, aspect mediatizat tot mai mult în paginile „verzi“ şi pentru „sănătate“ din ziare.
Dacă ţările fostului bloc comunist dispun de mari suprafeţe cultivate cu produse bio, procesarea acestora se realizează în Europa de Vest. AFP precizează că dulceaţa, cerealele pentru micul dejun sau făina ecologică sunt astfel reexportate în Europa de Est, unde reprezintă cea mai mare parte din produsele bio de pe rafturile magazinelor.
Preţurile produselor bio vândute în magazinele din România nu sunt pentru toate buzunarele. Conservele ecologice pot ajunge şi la 40 de lei bucata, iar o jumătate de kilogram de mălai ecologic, şi la 12 lei.
Se încarcă comentariile...
