Deşeurile nucleare din Bulgaria ar putea fi stocate la graniţa cu România

Deşeurile nucleare din Bulgaria ar putea fi stocate la graniţa cu România

Vecinii bulgari au nevoie de aprobare din partea Ministerului român al Mediului pentru a-şi depozita reziduurile radioactive la sud de Dunăre. Autorităţile de mediu din România şi din Bulgaria caută o soluţie pentru cererea Sofiei de a construi un depozit de deşeuri radioactive la sud de frontieră.

Comisia Europeană acordă Bulgariei încă 300 de milioane de euro pentru închiderea definitivă a centralei nucleare de la Kozlodui, după ce sprijinul pentru acest an s-a cifrat la 550 de milioane de euro.

Construită în 1970, după modelul celei de la Cernobîl, centrala atomică bulgărească a fost catalogată de Departamentul american al Energiei ca fiind una dintre cele mai periculoase instalaţii nucleare din lume.

Ea se află la patru kilometri de Dunăre şi la 150 de kilometri de Bucureşti. Conform expertizelor internaţionale, centrala nu dispune de un înveliş protector şi există oricând riscul unor scurgeri radioactive în sol şi în pânza freatică.

În acelaşi timp însă, după ce proiectul unei noi centrale nucleare, de data asta prevăzută a se deschide lângă localitatea Belene, din Bulgaria, a îngheţat, Guvernul de la Sofia se pregăteşte să deschidă un depozit pentru deşeuri radioctive, ce provin de la reactoarele dezafectate de la Kozlodui.

„Kozlodui nu este locul potrivit“

„Deschiderea unui depozit de deşeuri radioactive la graniţa cu România nu cred că este un lucru bun. Stocarea resturilor radioactive trebuie făcută în maximă siguranţă în mine de uraniu dezafectate sau undeva, în munţi, la mare adâncime. Din câte ştiu, lângă Kozlodui nu există astfel de condiţii“, spune Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele organizaţiei de mediu, Eco-Civica.

„Producerea energiei nucleare implică şi depozitarea unor deşeuri periculoase. Dacă aceasta nu se face în condiţii de maximă securitate, pânza freatică poate fi infestată radioactiv şi trebuie să ţinem cont că localitatea Kozlodui este aproape de Dunăre. De aceea, noi milităm pentru limitarea construirii de centrale nucleare şi promovăm energiile regenerabile“, susţine Crisanta Lungu, coordonator de campanii în domeniul energiei de la Greenpeace România.

Ministerul Mediului a cerut mai multe detalii

Ministerul român al Mediului a primit în luna sepetembrie a acestui an o notificare din partea autorităţilor bulgare de Mediu privind construirea acestui depozit de deşeuri radioactive în zona localităţii Kozlodui. Adresa a fost făcută în conformitate cu Convenţia Espoo, adoptată la data de 25 februarie 1991, ce face referire la evaluarea impactului pe care îl are construirea acestor obiective nucleare asupra mediului în context transfrontalier.

Iniţial, se aştepta un răspuns la 29 septembrie. Cu o săptămână înainte, fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, a solicitat autorităţilor de la Sofia detalii în legătură cu construirea acestui depozit de deşeuri radioactive şi a declarat că notificarea se află în dezbatere publică până la 5 octombrie.

Continuă dezbaterea publică

„Dezbaterea publică a proiectului de la Kozlodui nu s-a încheiat pe 5 octombrie, ci va continua cu participarea publicului inclusiv prin consultarea acestuia, ce se va desfăşura după primirea documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului“, anunţau oficialii români de la Mediu, la 13 octombrie.

Depozitul de la Kozlodui ar avea o capacitate de 138.000 de metri cubi, iar suprafaţa construibilă se poate întinde pe 138.000 de hectare. Graniţa statului bulgar cu România este de patru kilometri, iar pe o rază de de 30 de kilometri în jurul localităţii Kozlodui se află 12 sate de români şi mai multe localităţi bulgăreşti.

Guvernanţii amână decizia

Cotidianul „Adevărul“ a solicitat Ministerului Mediului noi date despre poziţia României faţă de adoptarea acestui proiect. „Ministerul a hotărât să participe la procedura de evaluare a impactului depozitului de deşeuri din Bulgaria asupra mediului, conform Convenţiei Espoo. În acest moment, procedura este în faza iniţială, urmând elaborarea de către Bulgaria a documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, ce va fi analizată şi de autorităţile din România“, susţin reprezentanţii Ministerului Mediului.

Manevrarea deşeurilor nucleare trebuie făcută în condiţii de maximă securitate Foto: Reuters

Aşa cum reiese şi din notificarea primită din Bulgaria propunerea de construire a acestui depozit de deşeuri de la Kozlodui are legătura cu lichidarea fostei centrale atomice, cât şi cu stocarea deşeurilor radioactive. Este posibil ca depozitul să stocheze şi deşeurile de la Kozlodui, provenite din dezafectarea reactoarelor nucleare, se mai arată în răspunsul primit din partea Ministerului Mediului.

Concluziile vor fi trimise în Bulgaria

Implicarea publicului a fost destul de mică în dezbaterea acestui proiect. Ministerul Mediului este în faza de centralizare a punctelor de vedere exprimate de autorităţile române ce au responsabilităţi în domeniul energiei. La hotărârea pe care urmează să o ia România cu privire la acordul construirii depozitului radioactiv de la Kozlodui,  Ministerul Economiei are un rol important, alături de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN),  iar opiniile şi sugestiile tuturor factorilor de decizie vor fi transmise în Bulgaria.

Bulgarii, obligaţi să decontamineze deşeurile

„Bulgarii ar trebui în primul rând să aibă o tehnologie nucleară avansată de extragere a uraniului din deşeuri, ceea ce nu cred că există în acest moment decât în Rusia. Acest lucru este foarte important de aflat, deoarece, dacă în depozit vor fi stocate deşeuri nedecontaminate, el ar putea fi periculos pentru mediu“, spune Tudor Şerban, ministru secretar de stat pe probleme de energie în Ministerul Economiei.

„Vom analiza în continuare această problemă şi vom ţine cont în primul rând de impactul pe care l-ar putea avea pentru mediul înconjurător din ţara noastră“, a adăugat Tudor Şerban.

Două depozite noi pentru deşeuri radioactive

Deşeurile slab şi mediu radioactive provenite din medicină, din cercetare şi din industria clasică se stochează la Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive (DNDR) Băiţa-Bihor. Acest depozit este administrat de Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH) care se află lângă comuna Măgurele din judeţul Ilfov.

Deşeurile radioactive generate de Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă, aflate în prezent în depozitare intermediară în instalaţii speciale, au nevoie de două noi construcţii. Pentru acestea, costurile sunt estimate la 5 miliarde de euro.