Cum se fac bani de pe urma câinilor maidanezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum  se fac bani de pe urma câinilor maidanezi
Cum se fac bani de pe urma câinilor maidanezi

„Iubitorii de animale“ îşi pot asigura uşor un venit dacă adăpostesc câini comunitari. În conturile lor sunt livrate donaţii ce nu pot fi controlate. În singura capitală europeană invadată de câini vagabonzi, asociaţiile pentru protecţia animalelor pot scoate un profit bun din încarcerarea lor.

Câini vagabonzi lihniţi de foame şi plini de căpuşe roiesc în jurul blocurilor din fiecare sector al Capitalei. Locuitorii comunelor ce împrejmuiesc Bucureştiul nu-şi castrează câinii, lucru ce determină proliferarea numărului de maidanezi din oraş.

Statul a interzis prin lege uciderea lor, dar nu sancţionează primarii care uită să-şi implementeze în „ogradă“ un program de castrare şi de sterilizare a câinilor vagabonzi.

Într-un decor ca acesta, ideea unui nou plan de afaceri nu întârzie să apară. Culegi câini de pe străzi, îi bagi în spatele gratiilor unor ţarcuri rudimentare şi îţi faci o fundaţie care să-ţi faciliteze obţinerea unor fonduri de la autorităţi sau din donaţii.

În cele din urmă, după ceva eforturi, în spatele imaginii de salvator şi de iubitor al animalelor, încep să-ţi curgă într-un cont banii viraţi pentru hrănirea şi pentru îngrijirea maidanezilor. Dar câinii aceştia sălbatici pot răbda de foame, sunt obişnuiţi. Aşa că de ce să nu profiţi şi să nu-ţi faci uşor-uşor o casă pentru tine?

Când iubitorii de animale nu se înţeleg la bani

Unul dintre cele mai mari adăposturi pentru câini din Bucureşti se află în comuna Fundulea şi este administrat de Georgiana Văduvă, prin intermediul fundaţiei pe care a înfiinţat-o, „Câinii Străzii“.

Ea plăteşte lunar 2.000 de lei doar pentru închirierea terenului pe suprafaţa căruia sunt închişi în ţarcuri circa 300 de câini, la care se adaugă costurile pentru hrana şi pentru îngrijirea animalelor. „Îmi este foarte greu, iar oamenii care au mai adus câini mă ajută cu prea puţini bani.

Pe lângă chirie, mi-ar trebui în fiecare lună 5.500 de lei pentru mâncare, 1.500 de lei pentru cele două salarii ale îngrijitorilor, plus bani pentru eventuale tratamente. Se fac în total mai mult de 9.000 de lei!“, spune Văduvă.

image

În libertate, gunoaiele sunt sursa de hrană a câinilor 

În ciuda acestor nemulţumiri, ea nu a reuşit să dea un răspuns concret referitor la sursele de bani necesari pentru administrarea adăpostului. Gurile rele spun că aceasta îşi construieşte casă cu banii primiţi din donaţiile, foarte greu de controlat, de la străinii miloşi, care doresc să rămână anonimi.

Adăpostul de câini de la glina

Ioana Diaconu, preşedintele asociaţiei pentru protecţia animalelor „A Doua Şansă“, administrează un alt adăpost pentru câini, aflat la Glina. Experienţa ei include şi adăpostul de la Fundulea, unde a vrut să închirieze pentru nişte câini abandonaţi două ţarcuri de pe terenul administrat de Georgiana Văduvă.

Varianta aceasta a căzut în momentul în care cele două părţi nu s-au înţeles la bani. Văduvă spune că reprezentanta asociaţiei „A Doua Şansă“ era neserioasă şi nu voia să plătească pentru îngrijirea câinilor ce ar fi fost aduşi la Fundulea, iar cea din urmă susţine că Văduvă voia un avans de 3.000 de lei pentru chirie, plus 100 de euro lunar pentru întreţinerea animalelor. „Spre deosebire de ea, care nu vrea decât să facă bani, noi ne doream doar ca nişte câini să beneficieze de un adăpost“, spune Diaconu.

Adăpostul de la Glina a fost înfiinţat în urmă cu trei ani. Pe atunci, Diaconu lucra acolo ca voluntar şi, potrivit ei, mereu purta discuţii aprinse cu administratorul. „Nu era de acord să sterilizăm femelele. În cele din urmă, şi-a mutat câinii în Jilava, iar noi ne-am ocupat de teren pentru a adăposti alţi câini“, mai spune ea.

La începutul lui 2009, ea a înfiinţat asociaţia „A Doua Şansă“, ca să poată face rost de bani pentru hrana câinilor. În timp, numărul acestora a crescut. „Anul trecut, administratorul unui alt adăpost, «Laila», a murit, iar cei 400 de câini au rămas fără îngrijire. Până acum am reuşit să mutăm la Glina 100 dintre aceştia“, precizează Diaconu. În prezent, în „Laila“ şi în adăpostul din Glina se află peste 700 de câini.

„Românii sunt nişte snobi!“

Scenariul obţinerii de profit de pe urma câinilor vagabonzi nu este valabil pentru toate asociaţiile care încearcă să contribuie într-un fel sau altul la soluţionarea problemei câinilor comunitari.

image

În adăposturi, maidanezii stau după gratii, înfometaţi

Reprezentanţii organizaţiei „Vier Pfoten“, de exemplu, umblă prin mai multe oraşe din ţară şi sterilizează câinii fără stăpân. Chiar dacă activitatea lor se desfăşoară mai mult în Ardeal, rezultatele sunt vizibile.

„Din punctul meu de vedere, sterilizarea în masă este singura soluţie pentru salvarea şi pentru reducerea numărului de maidanezi din Capitală“, spune Ioana Diaconu, preşedintele asociaţiei pentru protecţia animalelor „A Doua Şansă“, care administrează un adăpost pentru câini aflat la Glina.

Culmea e că Diaconu susţine că, atât pentru ea, cât şi pentru câini, realizarea unui astfel de adăpost nu reprezintă cea mai bună alegere. „Recunosc că adăposturile nu sunt o soluţie, pentru că mănâncă mulţi bani, câinii sunt chinuiţi, iar la noi adopţiile sunt aproape zero. Românii sunt nişte snobi şi preferă să dea bani grei pentru nişte câini de rasă. În Bucureşti e imposibil să faci adăposturi pentru toţi câinii, e o poveste de care se folosesc autorităţile pentru a-şi impresiona cetăţenii“, mai spune ea.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite