Cinci programe de mediu aşteaptă banii din taxa auto

Cinci programe de mediu aşteaptă banii din taxa auto

„Rabla“ şi „Casa Verde“ sunt doar două dintre proiectele care ar trebui finanţate cu fondurile adunate din taxa pe poluare. Sume importante stau în Trezoreria Statului şi ar trebui să fie folosite pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.

Programele pentru îmbunătăţirea calităţii mediului deschise anul acesta nu au primit încă finanţările de la Fondul de Mediu. Multe dintre proiectele depuse sunt încă în fază de analiză şi de evaluare şi urmează să fie puse în aplicare cu banii adunaţi de la plătitorii de taxă auto.

Aproximativ 1,4 miliarde de lei s-au acumulat la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) din taxa pe poluare. Puţine proiecte începute în anii din urmă au primit finanţare. Banii însă ajung să fie folosiţi şi în alte scopuri. Este cazul unor primari din judeţul Iaşi care, după ce au luat bani pentru crearea de parcuri, spun că-i vor folosi şi pentru construcţia de fântâni arteziene sau „plantarea“ de statui.

1 Programul „Rabla“

Sănătatea populaţiei, dar şi calitatea mediului din oraşe pot fi afectate de noxele din traficul auto, mai ales dacă maşinile depăşesc normele europene în domeniu. Gazele de eşapament de la autoturisme sunt vectori de poluare semnificativi în localităţi, fapt pentru care înlocuirea maşinilor vechi cu unele mai puţin poluante este necesară. Astfel, o parte din banii din taxa pe poluare merg spre înnoirea parcului auto naţional. Posesorii de autoturisme vechi primesc o primă de casare în momentul în care-şi predau „rabla“, bani pe care-i folosesc la cumpărarea unei maşini noi. Anul acesta, programul „Rabla“ s-a desfăşurat în trei etape. Începând din luna martie şi până acum au fost scoase din uz aproape 26.500 de maşini depăşite de vremuri. Suma distribuită prin acest program s-a ridicat la peste 100 de milioane de lei, potrivit reprezentanţilor AFM.

2 Parcuri în localităţile mici

Un alt program finanţat din taxa auto vizează îmbunătăţirea calităţii mediului prin crearea de spaţii verzi în localităţi. Normele europene cer ca până în 2013, fiecare român să beneficieze de cel puţin 26 de metri pătraţi de spaţiu verde. La acest capitol, România nu stă deloc bine având în vedere că această suprafaţă nu-i acoperită nici măcar pe jumătate. În doi ani de zile au fost finalizate doar 39 de proiecte din aproximativ 200 aprobate. O mare parte din banii alocaţi au mers înspre comune, şi mai puţin către oraşele mari, acolo unde nevoia de parcuri este acută. Numai în judeţul Iaşi, zece comune au primit bani pentru construirea de parcuri, iar primarii se laudă că-i vor cheltui şi pe fântâni arteziene sau pe statui.

3  Păduri din taxa auto

România se situează pe locul 13 în Europa în ceea ce priveşte suprafeţele împădurite, potrivit Ministerului Mediului. Suprafaţa împădurită a ţării este de 26%, adică sub media europeană. Bulgaria, Cehia sau Slovacia stau mult mai bine la acest capitol. Suprafeţele cu păduri ale acestor ţări similare României ca relief şi condiţii climatice sunt peste media europeană în domeniu. Astfel, un alt proiect desfăşurat anul acesta, ce va fi finanţat de la Fondul de Mediu, din taxa auto, vizează îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. În cadrul sesiunii de depunere a proiectelor, care a avut loc cu două luni în urmă, au fost depuse 31 de dosare. Acestea sunt în faza de analiză şi de evaluare.

4 „Casa Verde“ pentru primării

Un proiect amplu dezbătut, finanţat cu bani din taxa pe poluare este „Casa Verde“. Anunţat încă din septembrie anul trecut, programul a început abia în iulie anul acesta, cu mai multe modificări. Persoanele fizice nu mai puteau accesa fonduri aşa cum fusese prevăzut iniţial. Primăriile au fost singurele instituţii care au putut depune proiecte pentru beneficiari precum instituţii publice, şcoli, spitale, cămine de bătrâni şi asociaţii de proprietari. În perioada tergiversărilor, companiile producătoare de instalaţii pentru energii regenerabile au înregistrat pierderi semnificative. În cele două sesiuni de finanţare au fost depuse 390 de proiecte, aflate acum în fază de analiză, evaluare şi validare.

5 Energie „verde“ din taxa pe poluare

Un alt program care va primi bani din taxa auto prevede producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă şi hidro. Sesiunea pentru depunerea proiectelor începe astăzi şi se va termina la 27 noiembrie. Potrivit reprezentanţilor AFM, obiectivele programului vizează punerea în funcţiune a noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, precum şi dezvoltarea economică a regiunilor în care se efectuează investiţiile. Conform ghidului de finanţare, întreprinderile mari şi IMM-urile producătoare de energie electrică şi termică sunt eligibile în acest program.

Surse regenerabile

Programul privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliană, geotermală, solară, biomasă şi hidro începe astăzi şi se va termina aproape de sfârşitul lunii noiembrie. Beneficiarii sunt societăţile producătoare de energie electrică şi termică.

„Plantaţii“ de statui în parcurile din Iaşi

Zece localităţi din judeţul Iaşi au primit 4,7 milioane de lei de la Ministerul Mediului pentru realizarea de parcuri. Printre comunele care au primit cei mai mulţi bani se numără Aroneanu şi Prisăcani. Primarii vor folosi banii pentru a planta pomi, dar şi pentru a instala bănci, fântâni arteziene, felinare şi statuete.

Sătenii din comuna Aroneanu vor avea un parc modern, cu fântâni arteziene, sculpturi şi locuri de joacă pentru copii, în satul Şorogari. „Viitorul parc va fi construit la intrarea în sat, pe un teren cu o suprafaţă de două hectare “, spune Benone Moruzi, primarul comunei Aroneanu. Aleile vor fi făcute din butuci îngropaţi în pământ şi apoi înconjuraţi de gazon. Oamenii sunt însă îngrijoraţi că animalele lor nu-şi vor mai găsi liniştea din cauza noului parc. „E bine că se face un parc, dar noi unde să ne mai ducem animalele la păscut? “, spune un localnic. Edilii din Prisăcani intenţionează să readucă la viaţă o rezervaţii de stejari, de la marginea comunei, distrusă în perioda comuniştilor.

„Vor fi amenajate bănci, alei, fântâni arteziene şi spaţii pentru barbeque, astfel încât oamenii să aibă unde să-şi petreacă sfârşitul de săptămână“, explică Constantin Chirilă, primarul din Prisăcani.

Parcul din comuna ieşeană Moşna va avea vedere spre drumul principal, pe un teren pe care se află deja o fântână cu o cumpănă veche. Un sfert din teren va fi acoperit cu bănci şi măuşe pentru şah, iar în rest vor fi plantaţi copaci.