Asfaltul şi turiştii „atacă“ cea mai mare pădure virgină din Europa

Efectele construirii unui drum naţional prin Parcul Retezat stârneşte, în continuare, opoziţia organizaţiilor de mediu. Drumul Naţional 66A, ce va trece şi prin rezervaţia Domogled-Valea Cernei, din sud-vestul României, ameninţă singura pădure intactă de pe Bătrânul Continent.

Parcul Naţional Retezat, propus printre cele şapte minuni naturale ale lumii, este traversat de al doilea tronson al Drumului Naţional 66A (DN66A), care leagă municipiul Petroşani de Băile Herculane. Construcţia drumului a stârnit o furtună de proteste din partea ecologiştilor.

Ei spun că drumul este inutil. Acesta este impracticabil şase luni de zile din an. Construirea unei căi moderne de acces va facilita pătrunderea masivă şi necontrolată al turiştilor în rezervaţii. Atât administratorii parcurilor, cât şi membrii consiliilor ştiinţifice s-au declarat îngrijoraţi de acest pericol.

Cel de al treilea sector al DN66A, aflat în faza de obţinere a acordului de mediu, este proiectat să traverseze Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, una dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate arii protejate din România.

Un acord contestat

Administraţia Parcului Naţional, cu suportul Consiliului Ştiinţific al rezervaţiei, şi-a dat acordul pentru realizarea celui de-al treilea tronson, deşi calea rutieră ar urma să treacă inclusiv prin arii de protecţie integrală, în care legislaţia interzice orice fel de construcţie.

Singurul obstacol care mai stă în calea buldozerelor este acordul de mediu, pe care constructorul nu-l poate încă obţine, din cauza opoziţiei reprezentanţilor organizaţiilor de mediu.

Directorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, Ioan Gaşpar, ne-a declarat că acordul dat de administraţie respectă legea, având în vedere că a fost aprobat de Consiliul Ştiinţific al Parcului.

„Este vorba de asfaltarea unui drum forestier existent, nu de construirea unui drum nou. Impactul asupra Parcului va fi pe cât posibil redus. În plus, ca să nu existe ulterior probleme cu alte construcţii, administraţiile locale din comunele Padeş şi Tismana au fost de acord să voteze planuri de urbanism zonal care să interzică orice construcţie“, a spus Ioan Gaşpar.

Ecologiştii se revoltă

Mai multe organizaţii ecologiste au cerut însă administraţiei să retragă acest acord, printr-o plângere prealabilă. În cazul în care acordul va fi menţinut, ei vor apela la contenciosul administrativ, pentru anularea actului.

Principalul argument invocat de ecologişti este „Raportul de evaluare al impactului asupra mediului“, întocmit pentru tronsonul III al DN66A, pe care biologul Tamas Papp, de la Grupul ecologist Milvus, l-a catalogat drept „un dezastru din punct de vedere ştiinţific“.

Drumul va aduce alt pericol: turiştii

Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, Ioan Povară, ne-a spus că acordul a fost dat în unanimitate.

„Cea mai îngrijorătoare problemă nu este traficul, ci lipsa de civilizaţie a unor turişti. După ce se va face drumul, va fi un val de turişti. Dacă se va face corect pază, cei puşi pe distrugere, pe aruncat gunoaie, pe făcut focul oriune, vor fi descurajaţi“, ne-a declarat Ioan Povară.

Şeful Consiliului Ştiinţific ne-a mai spus că, „atunci când vine vorba despre impactul pe care îl va avea turismul în zonă, nu sunt sigur nici în proporţie de 40% că a fost o decizie bună acest acord. Siguranţa mea creşte însă la 80% dacă se face pază şi protecţie cum trebuie“. Totuşi, Ioan Povară a recunoscut că numărul rangerilor – poliţiştii rezervaţiei - angajaţi de administraţia Parcului este foarte mic.

Ecologiştii s-au declarat surprinşi de decizia Consiliului Ştiinţific. Ei nu-şi pot explica cum de au fost trecute cu vederea greşelile flagrante din „Raportul de evaluare al impactului asupra mediului“. Directorul Ioan Gaşpar ne-a declarat că va avea loc o întâlnire a administraţiei şi a membrilor Consiliului Ştiinţific, cu reprezentanţii ONG-urilor, la 26 noiembrie. Ioan Povară a spus că, dacă argumentele ecologiştilor se dovedesc corecte, Consiliul îşi va reconsidera poziţia.

Precedentul „Retezat“

Lucrările la sectorul al doilea al DN66A au început cu aproximativ nouă ani în urmă, ne-a spus directorul Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov, ca o modernizare a unui vechi drum forestier.

Construcţia a întâmpinat multe probleme. Lucrările au fost suspendate pe fondul lipsei de bani, dar şi în urma intervenţiilor Gărzii de Mediu. Constructorii au fost amendaţi, au existat proteste, dar, cu încăpăţânare şi fără să ţină seamă de lipsa avizelor necesare, drumarii au continuat să toarne asfalt.

„Drumul acesta nu are impact asupra Parcului, ca şi construcţie, dar e periculos prin dezvoltările imobiliare şi economice pe care le permite. Din punct de vedere al traficului, nu se justifică, mai ales că şase luni pe an este impracticabil din cauza zăpezii. Am încercat să împiedicam construcţia lui, dar a fost imposibil. Când încercam să blocăm o problemă, începeau altceva. Cum să va zic, nu au făcut pagube în timpul construcţiei, dar au avut o atitudine ticăloasă“, ne-a relatat Zoran Acimov despre construirea tronsonului doi al DN66A.

Artificiu pentru ocolirea legii

Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice  interzice orice fel de construcţie în zonele de protecţie integrală, pe care DN66A ar urma să le traverseze în Rezervaţia Domogled – Valea Cernei.

Consiliul Ştiinţific al rezervaţiei Domogled a recurs însă la un artificiu şi a declarat fâşia de teren care urmează să fie asfaltată drept zonă de dezvoltare durabilă, în care asemenea construcţii sunt permise. Maria Mihul, coordonator pe biodiversitate la WWF, a spus însă că nu a văzut niciun document din care să rezulte că modificarea a fost făcută legal.

Minunea din sud-vestul ţării

Parcul Naţional Retezat a participat, timp de doi ani, la competiţia pentru stabilirea celor şapte minuni naturale ale lumii, arbitrată de o comisie internaţională.

A reuşit să ajungă în Top 10 la secţiunea „Păduri, parcuri naţionale şi rezervaţii naturale“ şi a trecut până în semifinale, alături de alte minuni ale naturii: fluviul Amazon, Marea Barieră de Corali sau Marea Moartă.

Cea mai îngrijorătoare problemă nu este traficul, ci lipsa de civilizaţie a unor turişti.

Ioan Povară
preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei