Ariile naturale protejate sunt prinse între investiţii şi ecologie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zonele care adăpostesc monumente ale naturii din România sunt ocrotite doar pe hârtie, iar în realitate sunt „vânate“ pentru afaceri. Ariile protejate din România cad pradă intereselor de grup, sub ochii indiferenţi ai Ministerului Mediului, deşi sunt monitorizate de Comisia Europeană.

Citeşte şi:


Există aproape 1.400 de arii naturale protejate în ţară, dintre care 380 fac parte din reţeaua europeană „Natura 2000“. În lista zonelor de protecţie intră situri recunoscute pe plan mondial ca adevărate monumente ale naturii: Delta Dunării, Munţii Retezat, Munţii Apuseni, Ceahlăul şi Munţii Bucegi.

„Adevărul“ a relatat de curând despre cazul ariei protejate Snagov. Atât Primăria Snagov, cât şi Consiliul Judeţean Ilfov se luptă să desfiinţeze aria protejată pentru a putea construi vile, restaurante şi un complex turistic. În ciuda legislaţiei, planurile lor au şanse de reuşită deoarece nu există o instituţie care să protejeze cu adevărat rezervaţiile naturale din România.

Pericole pentru arii

Trei sferturi dintre ariile protejate din ţară se află în custodia şi administrarea Romsilva. Şeful departamentului Arii Protejate din cadrul acestei regii, Mihai Dragoş, a declarat că ameninţările la adresa ariilor protejate sunt numeroase.

Faptul că ariile protejate cuprind aproape 20% din suprafaţa României reprezintă o limită pentru multe proiecte de dezvoltare imobiliară şi turistică, iniţiate de investitori privaţi sau de autorităţi locale. „În ariile protejate există resurse minerale şi acvatice, păduri şi vânat, toate constituind ţinte pentru cei care vor să facă profit fără să ţină cont de impactul ecologic. Există persoane care acţionează inconştient, construind şi exploatând ilegal resursele din ariile protejate“, a spus Mihai Dragoş.

Pe de altă parte, alte persoane încearcă să schimbe încadrarea zonei astfel încât să poată construi legal.

„O altă problemă deosebită pentru ariile protejate din România o constituie proprietatea asupra terenurilor şi a pădurilor. Spre deosebire de majoritatea ţărilor din UE, la noi foarte multe suprafeţe din ariile protejate sunt proprietate privată, fie că vorbim de consilii locale, comunităţi sau indivizi. Legea prevede compensaţii financiare pentru cei care nu-şi pot folosi terenurile pe motiv că sunt cuprinse în zone protejate, dar aceste compensaţii nu se plătesc deocamdată“, a declarat Mihai Dragoş.

El a mai scos în evidenţă un aspect negativ, care afectează atât ariile protejate din custodia Romsilva, cât şi cele administrate de organizaţii nonguvernamentale sau de alţi custozi: lipsa unor planuri de management. Aceasta împiedică inclusiv exercitarea corectă a controalelor deoarece nu pot fi delimitate foarte clar zonele în care este permisă dezvoltarea durabilă de cele cu protecţie strictă. Aceste planuri de management au fost întocmite pentru toate ariile protejate, dar, în lipsa Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate (ANAP), care a fost desfiinţată, nu pot fi aprobate.

1.377 de arii naturale protejate sunt în România.

Justificări şi promisiuni

Conflictul dintre interesele celor care vor să exploateze economic zonele şi custozi este disproporţionat. De o parte sunt oameni cu influenţă în politică şi în administraţie şi cu foarte mulţi bani. De cealaltă parte, o mână de entuziaşti, care dispun de fonduri infime şi care sunt sprijiniţi doar de coaliţia organizaţiilor nonguvernamentale de mediu.

Ministerul Mediului, cel care ar trebui să oprească, inclusiv prin iniţiative legislative, orice formă de abuz contra ariilor protejate, a stat, până de curând, la adăpostul existenţei ANAP. După ce Curtea Constituţională a decis că actul normativ, prin care ANAP şi alte agenţii sunt desfiinţate, este constituţional, mingea a ajuns din nou la minister.

„Până la publicarea hotărârii de Guvern care să ateste modificarea organigramei Ministerului Mediului şi preluarea de către o Direcţie din cadrul acestuia a atribuţiilor ANAP, în vederea deblocării proiectelor depuse pe axa 4 POS Mediu, Direcţia Protecţia Naturii împreună cu Direcţia Juridică şi Romsilva studiază posibilitatea elaborării unor contracte adiţionale la contractele de administrare a parcurilor naturale şi naţionale“, ni s-a comunicat de la Ministerul Mediului.

La judecata europei

Celelate probleme majore: elaborarea regulamentelor pentru plăţile compensatorii şi analizarea planurilor de management pentru aprobare „vor fi parte din atribuţiile Direcţiei ce va fi înfiinţată în cadrul Ministerului Mediului în urma reorganizării acestuia“, se mai precizează în documentul citat. 

România este deja judecată de Curtea Europeană de Justiţie pentru constatarea încălcării dreptului comunitar în materie de mediu. Deocamdată nu avem de plătit amenzi sau despăgubiri pentru nerespectarea angajamentelor. Dacă autorităţile responsabile vor continua să ignore problemele ariilor protejate, România va ajunge să se confrunte şi cu „pedepse“ financiare, în conformitate cu articolul 228 din Tratatul de Aderare la UE.

O agenţie-fantomă

Activitatea în ariile naturale protejate trebuia să fie coordonată de Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP). Prima referire la această agenţie a apărut în Legea 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate.

Atribuţiile sale principale constau în elaborarea unei strategii naţionale şi administrarea ariilor protejate.

Agenţia a fost înfiinţată, pe hârtie, abia în noiembrie 2008 şi nu a funcţionat niciodată. În urma deciziei din 2009 a Guvernului de a fi desfiinţate o serie de agenţii naţionale, ANAP a dispărut definitiv.

Lipsa totală de activitate a agenţiei dăunează zonelor speciale. Conform legii, odată cu înfiinţarea, ANAP ar fi trebuit să preia toţi custozii şi personalul angajat, să asigure administrarea şi finanţarea activităţilor din zonele protejate.Acum însă, foarte multe dintre contractele de custodie au încetat sau vor înceta până la sfârşitul anului, astfel că ariile vor rămâne fără administrare.

Pro:

Ecologie
Trebuie să conservăm capitalul natural unic.
Extinderea localităţilor în arii, vânătoarea, exploatarea lemnului, pescuitul pot pune în pericol biodiversitatea.

Contra:

Economie
Trebuie să dezvoltăm economia.
Toate localităţile au nevoie de spaţiu.
Activităţile economice, vânătoarea, pescuitul, pot fi mai bine reglementate.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite